Citatul zilei – 11 august 2017: Noaptea Trecută La Chateau Marmont – Lauren Weisberger

Mama ei fusese întotdeauna mai interesată de haine decât ea, dar nu cheltuia nici ea excesiv.

 – Exact. Sunt multe lucruri la care nu vei lua parte în următoarele câteva luni, nu numai pentru că el va fi plecat, ci și pentru că tu lucrezi zici. Probabil că nu va avea prea mult control asupra propriei vieți, și nici tu. Va fi foarte dur. Dar vă cunosc pe amândoi. Rook, știu că veți trece peste asta și, odată ce totul se va stabiliza, veți fi în regulă. Și te rog să mă ierți pentru că mă amestec în căsnicia ta – nu sunt chiar expertă, după cum știm cu toții – dar până când aceste momente nebunești vor trece, poți ușura situația, implicându-te în orice fel. Ajută-l să regăsească niște strategii de marketing. Trezește-te în mijlocul nopții când sună, fără a ține cont de cât ești de obosită – va suna mai mult dacă știe că vrei să auzi vești de la el. Cumpără-i haine noi și moderne atunci când crezi că are nevoie de ele, dar nu știe de unde să înceapă. Ce mai contează prețul, da-l naibii! Dacă albumele lui se vor vinde măcar pe jumătate din cât prevede lumea, aceste mici cumpărături nu vor mai fi așa de importante.

 – Cred că a zis ceva despre cât va câștiga din acest turneu. Nu prea mă pricep la matematică, dar bănuiesc că vorbea de sume cu șase cifre.

Mama ei zâmbi.

 – Meritați acest lucru, știi asta, nu? Ați muncit amândoi foarte mult pentru a ajunge aici. Veți trece printr-o perioadă grea de cheltuieli, veți cumpăra tot felul de lucruri de lux despre care n-ai știut niciodată că există și te vei bucura de fiecare minut în parte. Eu, de exemplu, mă ofer oficial voluntar să te însoțesc la toate cumpărăturile. Sunt multe chestii pe care trebuie să le rezolvi, dar ești pregătită pentru asta. Știu că ești.

Când, în cele din urmă, ieșiră din magazin, o oră și jumătate mai târziu, a fost nevoie de amândouă să care acasă toate hainele. Aleseseră împreună patru perechi de blugi albaștri și o pereche de blugi negri, plus o pereche de blugi strâmți din denim, pe care doamna Greene o convinsese că Julian chiar avea nevoie. Scotociseră prin grămezi de tricouri albe, comparând bumbacul egiptean cu jerseul, înainte de a alege o duzină de modele și materiale variate. Se despărțiseră la primul etaj și mama ei mersese să îi cumpere lui Julian niște produse bărbătești marca Kiehl, jurând că nu întâlnise niciodată un bărbat care să nu adore spuma de ras și aftershave-ul respective. Brooke avea dubiile ei în ceea ce privea faptul că Julian ar folosi orice altceva în afară de spuma obișnuită Gilette, cumpărată cu doi dolari din orice magazin, dar, cu toate acestea, aprecie entuziasmul mamei sale. Își croi drum prin raionul de accesorii, unde alesese cu foarte mare grijă cinci șepci croșetate, toate de culori diferite și una neagră cu dungi, frecând-o pe fiecare față pentru a se asigura că nu este prea călduroasă sau că nu provoacă mâncărimi.

Totalul general al cheltuielilor ajunsese la 2260 de dolari, cea mai mare sumă pe care o cheltuise vreodată în toată viața sa. I se tăie respirația când se gândi să scrie un cec pentru factura aia imensă, dar se forță să se concentreze asupra a ceea ce era foarte important – faptul că el era pe punctul de a începe o carieră importantă și ea era datoare să-l susțină sută la sută. În plus, era mulțumită că rămăsese fidelă aspectului lui personal, că îi respectase blugii fără vârstă, tricoul cel alb și șapca și că nu încercase să îi impună o nouă imagine.  Era una dintre cele mai ciudate după-amiezi  de care avusese parte în ultimul timp. Chiar dacă hainele nu erau pentru ea, asta nu însemnase că alegerea și cumpăratul lor nu fuseseră la fel de plăcute.

Când Julian sună sâmbăta următoare pentru a-i spune că era în taxi în drum spre casă de la aeroport, ea era extraordinar de entuziasmată. La început, duse toate noile achiziții în sufragerie, umplu canapeaua de blugi și scaunele de tricouri și de șepci atârnate de lămpi și de etajere, de parcă erau ornamente într-un copac, dar, doar cu câteva momente înainte ca el să sosească, se răzgândi și strânse totul la loc. Împachetă din nou hainele și le puse în pungile lor, pe care mai apoi le ascunse în spatele celui mai dosnic dulap, imaginându-și ce amuzant va fi să ia fiecare piesă în parte, una câte una. Atunci când auzi ușa deschizându-se și când Walter începu să latre, ea ieși afară din dormitor și sări în brațele lui Julian.


Cartea Noaptea Trecută La Chateau Marmont poate fi achiziționată de la: