„Ne iubesc, rosti în cele din urmă. Pesemne știi asta dar, oh!, am simțit-o, ne iubesc cu adevărat, și atât de profund… Sub dragostea asta există altă dragoste, și sub aceea alta și tot asa, la nesfârșit. Mințile lor sunt atât de adânci și atât de deschise… Nu cred c-am citit vreodată atât de profund un om. Totul e acolo, la iveală, viața lor, visele, emoțiile, amintirile și… doar am intrat, am dat o raită cu o privire, o citire. Cu oamenii e mult mai greu. Trebuie să lupt, să scormonesc și nici atunci nu ajung prea departe. Tu știi, Robb, tu știi! Oh, Robb!”
Cântec pentru Lya – George R.R. Martin