/* */
"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin

Fragmentul zilei – 11 iunie 2019: Foc și sânge – George R.R. Martin

Aegon, care a intrat în istorie drept Aegon Cuceritorul și Aegon Dragonul, s-a născut în Piatra Dragonului în anul 27 Î.C. A fost singurul fiu și al doilea copil al lui Aerion, lord de Piatra Dragonului, și al doamnei Valaena din Casa Velaryon, ea însăși pe jumătate Targaryană după mamă. Aegon a avut două surori de sânge: Visenya, care era mai mare decât el, și mezina Rhaenys. Multă vreme, stăpânii dragonilor respectaseră obiceiul din Valyria de a se căsători fratele cu sora, pentru a păstra puritatea sângelui, însă Aegon și-a luat de soațe ambele surori. Prin tradiție, era de așteptat să se însoare numai cu sora mai mare, Visenya; includerea lui Rhaenys ca a doua soție a fost neobișnuită, fără a fi totuși ceva nemaiauzit. Unii au spus că Aegon s-a căsătorit cu Visenya din datorie și cu Rhaenys din dorință.

Cei trei frați se dovediseră stăpâni ai dragonilor înainte de a se fi căsătorit. Dintre cei cinci dragoni care zburaseră din Valyria cu Aenar Surghiunitul, numai unul supraviețuise până în zilele lui Aegon: uriașul numit Balerion, Teroarea Neagră. Dragonii Vhagar și Meraxes erau mai tineri și fuseseră clociți chiar pe Piatra Dragonului.

O legendă răspândită printre neștiutori afirmă că Aegon Targaryen nu călcase niciodată pe pământul Westerosului până în ziua când a ridicat pânzele pentru a-l cuceri, însă așa ceva nu poate fi adevărat. Masa Pictată fusese sculptată și decorată la porunca sa cu destui ani înainte de expediție: o tăblie masivă din lemn, lungă de cincisprezece metyri, tăiată după conturul Westerosului și pictată astfel încât să înfățișeze toate pădurile, râurile, orașele și castelele din cele Șapte Regate. În mod vădit, interesul lui Aegon pentru Westeros precedase cu mult evenimentele ce l-au împins la război. De asemenea, există relatări de încredere despre călătoria făcută în tinerețe de Aegon și de sora lui, Visenya, în Citadela Orașului Vechi și despre vânătoare lor cu șoimi pe Arbor, ca oaspeți ai lordului Redwyne. S-ar putea să fi ajuns și în Lannisport, însă istorisirile diferă.

În tinerețea lui Aegon, Westerosul era alcătuit din șapte regate gâlcevitoare și aproape nu existase vreun moment în care două sau trei să nu se războiască între ele. Nordul întins, rece și stâncos, era condus de Casa Stark de Winterfell. În deșerturile din Dorne domneau prinții Casei Martell. Ținuturile bogate în aur din apus erau cârmuite de Lannisterii de Casterly Rock, iar fertilul Reach de către Casa Gardener de Highgarden. Valea, Degetele și Munții Lunii aparțineau Casei Arryn… însă cei mai beligeranți regi din vremea lui Aegon erau și cei mai apropiați de Piatra Dragonului: Harren cel Negru și Argilac Arogantul.

Din citadela lor uriașă numită Capătul Furtunii, Regii Furtunii din Casa Durrandon domniseră cândva peste jumătatea de răsărit a Westerosului, de la Capul Mâniei până la Golful Crabilor, însă puterea lise împuținase de-a lungul veacurilor. Dinspre apus, regii din Reach le ocupaseră petice din domenii, dinspre miazăzi îi hărțuiseră dornishenii, iar  Harren cel Negru și oamenii lui din Insulele de Fier îi împinseseră afară din Trident și de pe meleagurile aflate la miazănoapte de Apa Neargă. Regele Argilac, ultimul Durrandon, oprise pentru un timp această decădere, respingând o invazie dornisheană pe când era încă flăcău; el traversase Marea Îngustă și se alăturase marii alianțe împotriva “tigrilor” acaparatori din Volantis, iar după alți douăzeci de ani îl ucisese pe Garse al VII-lea Gardener, suveranul din Reach, în Bătălia de la Câmpia Verii. Însă Argilac îmbătrânise, faimoasa coamă de păr negru îi încărunțise și îi pierise iscusința în mânuirea armelor.

La miazănoapte de Apa Neagră, Ținuturile Riverane erau conduse de mâna însângerată a lui Harren cel Negru, din casa Hoare, Rege al Insulelor și al Râurilor. Bunicul lui Harren, Harwyn Mână Grea, se născuse în Insulele de Fier și cucerise Tridentul de la bunicul lui Argilac, Arrec, ai cărui strămoși îl doborâseră pe ultimul rege riveran cu veacuri înainte. Tată lui Harren își extinsese domeniul spre răsărit, spre Duskendale și Rosby. Harren însuși își dedicase mare parte din îndelungata lui domnie, de aproape patruzeci de ani, construirii unui castel gigantic lângă Ochiul Zeilor, dar cu Harrenhal apropiindu-se în sfârșit de finalizare, oamenii de fier aveau în curând să fie liberi să caute noi teritorii de cucerit.

Niciun rege din Westeros nu era mai temut ca Harren cel Negru, a cărui cruzime devenise legendară în toate cele Șapte Regate. Și niciun rege din Westeros nu se simțea mai amenințat ca Argilac, Regele Furtunii, ultimul din Casa Durrandon, un războinic îmbătrânit al cărui singur moștenitor era fiica sa fecioară. De aceea Argilac s-a îndreptat spre Targaryenii din Piatra Dragonului și i-a oferit-o suveranului Aegon pe fiica sa de soție, primind ca zestre toate pământurile aflate la răsărit de Ochiul Zeilor, de la Trident și până la Apa Neagră.

 

Foc Si Sange


Cartea Foc Si Sange poate fi achiziționată de la:

 

«
»
%d blogeri au apreciat: