Fragmentul zilei – 11 martie 2020: Roman rusesc – Meir Shalev

Într-o noapte de vară, bătrânul învățător Iaakov Pines a sărit din somn cuprins de o spaimă cumplită. Afară cineva striga:

 – O regulez pe nepoate lui Lieberson!

Strigătul – neobrăzat, puternic și limpede – sfida lumea dintre vârfurile pinilor din Insulele Canare, pâlcul care creștea lângă turnul de apă. O clipă a planat aproape fără să se miște, ca o pasăre de pradă, și apoi cuvintele au zburat peste pământul satului. O tresărire veche, dureroasă și binecunoscută, a făcut să tremure inima bătrânului învățător. Și-a dat seama din nou că numai el auzea țipătul dezgustător.

Ani îndelungați se îndeletnicise cu astupatul spărturilor și cu rezistența dârză la destrămare. „Eu sunt ca tânărul acela olandez, susțin stăvilarul cu degetul”, obișnuia să spună despre sine de fiecare dată când se năpustea asupra unei noi amenințări. Puricii de pomi fructiferi, loteria de stat, căpușele vitelor, țânțarii anofeli, norii de lăcuste și formațiile de jazz – toate astea se prăvăleau asupra lui ca niște talazuri negre, se făceau țăndări de inima lui, prefăcându-se în stropi de spumă sângerândă.

Pines s-a așezat pe pat, și-a trecut degetele prin părul de pe piept, întrebându-se furios cum de continua viața satului să se desfășoare pe făgașul ei în timp ce o asemenea tulburare a rânduielilor își îngăduia să ridice glasul, spurcată la gură, în public.

Așezarea toată, după cum obișnuiesc să spună oamenii din Vale, moțăia. Catâri și vaci de mult în grajduri, cloști în cotețe, oameni ai ideilor și truditori în culcușurile lor modeste. Ca o mașinărie veche ale cărei piese s-au împăcat de-acum fiecare cu mișcarea celorlalte, satul își continua netulburat rutina nocturnă. Ugerele se umpleau de lapte, ciorchinii de struguri se umflau de zeamă, pe spinările vițeilor mari care urmau să fie trimiși la abatoare se punea carnea de soi. Bacterii harnice, „prietenii noștri unicelulari”. după cum le numise în lecțiile lui, plin de recunoștință, Pines, se osteneau să producă azot proaspăt pentru rădăcinile plantelor. Dar bătrânul învățător, om binevoitor și educator cunoscut pentru răbdarea lui, nu îngăduia nimănui, și desigur nu sie însuși, să se culce pe laurii realizărilor și ai rezultatelor.

 – Pun eu mâna pe tine, javră, a mormăit el furios, și a sărit greoi de pe patul de fier. Cu mâini tremurânde, și-a încheiat nasturii paltonului vechi de culoare kaki, și-a pus încălțările negre de lucru care-i dădeau siguranță în glezne și a pornit la luptă. Din cauza întunericului și a panicii nu și-a găsit ochelarii, dar lumina lunii răzbătea înăuntru prin crăpăturile ușii și-i lumina calea.

Afară s-a împiedicat de mușuroiul unei cârtițe care-și înfăptuise în grădinița lui lucrările subversive. A căzut și s-a ridicat, s-a scuturat de pământ pe genunchi, a strigat „Cine-i acolo? Cine-i acolo?” și a ascultat ciulind urechea. Ochii lui miopi străpungeau întunericul din fața lui, capul mare și cărunt i se răsucea încolo și încoace ca al păsărilor de noapte, de parcă ar fi fost montat pe un ax.

Strigătul nerușinat nu s-a repetat. „Ca întotdeauna”, și-a spus în sinea lui, „strigă o singură dată și atât.”

Pines era îngrijorat. Cuvintele grosolane erau dovada limpede a unei abateri de la calea cea dreaptă, a plăcerilor josnice, o dovadă de punere a vieții personale mai presus de tot și de toate. Pe scurt, o încălcare limpede a prevederilor regulamentului. Bătrânul învățător, care-i „formase pe toți copiii noștri pentru o viață de credință și de muncă”, și-a amintit fără voia lui de jaful cel mare de șocolată de la cooperativa satului, tâlhăria pusă la cale de câțiva dintre elevii lui din clasele mari, de o ladă de zestre sosită din Rusia, plină ochi cu obiecte costisitoare și de ducere în ispită și de „tot felul de desfrâuri” care au zguduit tovarăși și principii, și și-a adus aminte și de „râsul drăcesc al hienei care bântuia pe câmpiile noastre. Și ea se fudulește și face stricăciuni”.

Pentru că-și adusese aminte de hienă tocmai când n-avea ochelarii pe nas și era ca și orb, grija lui s-a prefăcut în groază. Dintr-odată era aproape paralizat de teamă.

Hiena aceea vizita din când în când satele, solie seducătoare din lumi care se întindeau dincolo de câmpurile de grâu și de Muntele Albastru. În anii îndelungați care trecuseră de la întemeierea satului, învățătorul auzise de mai multe ori lătratul batjocoritor înălțându-se din wadi, limpede și amenințător, și fusese cuprins de spaimă.

Mușcătura de hienă era cumplită. Printre cei mușcați erau unii care-și încurcau rânduielile muncii. Unii care semănau mei toamna și copileau vița de vie vara. Alții își pierdeau mințile, începeau să aibă îndoieli, să disprețuiască, ba chiar să părăsească lucrul pământului, fugeau la oraș, mureau, plecau din țara sfântă.

De îngrijorare, Pines nu mai știa pe ce lume e. Văzuse la viața lui oameni care se prăbușiseră pe lângă drum – siluetele gârbovite ale celor care plecau din port, sinucigașii sfrijiți odihnindu-se în mormintele lor. Îi văzuse pe cei scoși din rânduri și pe cei care se abăteau de la drumul drept.

„Pe învățăceii de ieșiva paraziți de la Ierusalim, cei care trăiesc de pe urma contribuțiilor bănești ale evreilor din diaspora, pe cei din Tsfat care socotesc când o să sosească Mesia și pe comuniștii naivi și creduli, partizanii lui Miciurin și ai lui Lenin, care răresc rândurile oamenilor muncii.” Ani îndelungați de meditație și cercetare îl învățaseră cât de ușor e să verși sângele unui om neînvățat.

Roman Rusesc


Cartea Roman rusesc poate fi cumpărată de la:

Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.


Average Rating:

4,2 rating based on 1.352 ratings (all editions)

ISBN-10:
ISBN-13: 9786068631622
Goodreads: 24657757

Author(s):Publisher: Editura Univers
Published: //2015

La începutul secolului trecut, trei tineri de curând emigraţi din Ucraina şi stabiliţi în Palestina iubesc aceeaşi femeie. Împreună, cei patru întemeiază o comunitate, iar în jurul lor încep să se adune oameni şi poveşti, iubiri şi trădări. O iubită aşteptată jumătate de secol, un copac miraculos care dă fructe de soiuri diferite, un taur purtat pe umeri, un cimitir plin cu ambiţioşi, un aspirator primit din America, un măgar fermecat şi multe altele. Încetul cu încetul, se naşte o naţiune.
Plină de imaginaţie, umor şi înţelegere a condiţiei umane, această poveste întinsă pe câteva generaţii respectă amănuntele istorice, adaugă o briză de fantezie, forfoteşte de personaje colorate, pline de hachiţe şi defecte, pune în discuţie idealuri sociale şi conflicte regionale, captivează, instruieşte, farmecă.
Meir Shalev este unul dintre cei mai iubiţi scriitori în ţara lui, iar Roman rusesc face parte din topul celor mai vândute cinci cărţi în Israel. Titlul este un omagiu adus tradiţiei literare de la care se revendică autorul.

Meir Shalev s‑a născut în 1948, în Galileea, Israel, într‑o familie de intelectuali (tatăl lui a fost poet). După studii universitare în psihologie, a devenit foarte cunoscut pentru articolele sale în presa scrisă şi pentru emisiunile pe care le‑a produs sau le‑a moderat la radio şi televiziune. A publicat mai mult de douăzeci şi cinci de cărţi, romane, eseuri, cărţi pentru copii, proză autobiografică. Cărţile lui au fost traduse în peste douăzeci de limbi, iar romanele au fost bestsellere atât în Israel, cât şi în străinătate. A primit numeroase premii naţionale şi internaţionale prestigioase. În 2014 a fost decorat în Franţa cu gradul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres. Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numără Roman rusesc (1988), Esau (1991), Un porumbel şi un băiat (2006), Bunica mea rusoaică şi aspiratorul ei american (2009), Două ursoaice (2013). Locuieşte în Ierusalim.

„Meir Shalev este un povestaş redutabil, iar realismul său magic e de aceeaşi factură cu arta lui Gabriel García Márquez.“ Frankfurter Allgemeine Zeitung


„Pasionat, ireverenţios şi plin de tandreţe, forfotind de poveşti întreţesute, acest roman luxuriant şi nostalgic (bestseller în Israel) redă iubirile, urile, infidelităţile, certurile şi aventurile care alimentează o comunitate timp de peste trei decenii. [...] Personajele colorate şi animate şi proza vibrantă a lui Shalev însufleţesc această poveste esenţială despre naşterea unei naţiuni.“ Publishers Weekly
 


Fragmentul zilei – 11 martie 2020: Roman rusesc – Meir Shalev

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

La începutul paginii