Fragmentul zilei – 18 ianuarie 2020: Statul paralel – Ramona Ursu

E aproape un an de când România a intrat, din nou, în zodia Ciumei roșii. Aproape un an de când Partidul Social Democrat a preluat aproape toată puterea în stat, odată cu câștigarea, cu un scor zdrobitor de peste 45%, a alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016. E aproape un an de când noua putere politică, formată din alianța a trei partide, PSD-ALDE-UDMR, a deschis un adevărat câmp de luptă împotriva propriei țări. Miza: controlul asupra justiției, într-un moment în care liderii PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, cei care conduceau Camera Deputaților, respectiv Senatul, își jucau libertatea și averile în fața instanței de judecată, fiind acuzați de fapte de corupție. Suntem și în plină epocă #rezist. Milioane de cetățeni s-au „înrolat“ în armata care apără democrația și statul de drept de asaltul celor care conduceau România, iar din ianuarie 2017 au format #rezistența din Stradă. Un fenomen social unic, care a impresionat Occidentul și care a însemnat proteste de amploare desfășurate, ani la rând, în țară și în diaspora.

17 noiembrie 2017. Ziua în care PSD lansează, în cadrul Comitetului Executiv întrunit la Herculane, rezoluția „Statul Paralel și Ilegitim“. „Statul paralel“, o noțiune importată de peste Ocean și adaptată de social-democrați credințelor, spaimelor și teoriilor conspirației specifice societății românești, este ridicat oficial, în această zi, la statutul de „dușman al poporului“. Teoria Statului paralel era deja cunoscută în spațiul public, fiind folosită nu doar de PSD, care o transforma acum în document de partid, ci și de o întreagă garnitură de oameni influenți, de la politicieni și afaceriști până la jurnaliști „de casă“ ai puterii, care intraseră, de partea mafiei, în războiul contra justiției. În varianta susținută de acest front antidemocratic, „Statul paralel“ însemna o forță ascunsă, puternică și periculoasă, deținută de un grup vag definit de personaje provenite din instituții publice și companii private, românești și străine, ONG-uri, grupuri civice, servicii secrete, jurnaliști, care ar fi controlat din umbră, prin mecanisme ilegale, Statul român. Scopul Statului paralel, în aceeași variantă susținută de mafie, era ca alianța PSD-ALDE-UDMR să fie lăsată abuziv fără puterea politică obținută la alegerile din iarna lui 2016. Acest lucru s-ar fi făcut urmărindu-se o condamnare ilegală la închisoare a lui Liviu Dragnea, dar și a lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru scoaterea lor din jocul politic, precum și a altor personaje cu probleme penale, care ar fi incomodat, în viziunea mafiei, Statul paralel.

În acea perioadă de final de 2017, Liviu Dragnea, infractor deja dovedit într- un dosar de fraudă electorală, și partenerul său de guvernare, Călin Popescu Tăriceanu, promovau intens ideea că, deși partidele pe care ei le conduceau aveau aproape toată puterea în stat, de la guvern și parlament până la majoritatea primăriilor și consiliilor județene, adevărata putere ar fi fost deținută, într-un mod malefic, de Statul paralel. Și pentru ca teoria Statului paralel să prindă la popor, în special la electoratul pesedist, provenit mai ales din mediul rural, slab informat și dependent de ajutoare sociale, comunicarea publică se făcea în termeni simpli, dar care aveau întotdeauna o componentă mistică, o sămânță de scandal, o doză însemnată de frică, astfel încât, în final, realitatea era deformată cap-coadă. Un exemplu de „realitate“ de acest tip promovată de putere: Statul paralel, prin două componente de bază, magistrații și serviciile secrete, făcea abuzuri în justiție, intercepta ilegal telefoanele a milioane de români, le fabrica dosare și îi băga pe nedrept în pușcărie. Oamenilor li se inducea ideea că astfel de ilegalități erau la ordinea zilei și se puteau întâmpla oricui, iar cei mai vânați ar fi fost Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, cei care, așa cum spuneau, își asumaseră pe față războiul cu așa-zisul Stat paralel. Era o perioadă dificilă pentru PSD, dar mai ales pentru Liviu Dragnea, care, la aproape un an de când preluase puterea, nu reușise să scape de problemele penale. În afară de condamnarea pentru fraudă electorală, de judecata pentru angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman, în dosarul botezat Bombonica, Daddy, așa cum își spunea Dragnea în discuțiile cu colegii de partid, era urmărit și de alte probleme penale, dosarele Belina și Tel Drum. Miza liderului social- democrat era uriașă: libertatea sa și protejarea unui imperiu financiar pe care și-l clădise prin afaceri dubioase, făcute cu milioane de euro din banii statului.

Presiunea civică era tot mai mare, din cauza asaltului puterii asupra justiției, iar un protest de proporții se anunța pentru data de 26 noiembrie 2017. PSD avea nevoie de un subiect-bombă cu care să-și alimenteze electoratul și care, în același timp, să- i justifice intervențiile în forță făcute în justiție. Pe acest fond a apărut, în 17 noiembrie 2017, în România, „Statul Paralel și Ilegitim“, rezoluția lansată de PSD la Herculane. În conferința de presă susținută odată cu acest eveniment, Liviu Dragnea și „locotenenții“ săi au pronunțat de zeci de ori „Statul Paralel și Ilegitim“ și, fără să nominalizeze, lăsau de înțeles că din această structură malefică ar fi făcut parte și Klaus Iohannis, președintele României. Conform rezoluției, „PSD a analizat situația tensionată prezentă în spațiul public din cauza numeroaselor informații despre abuzurile grave ale unor persoane care activează, au condus sau încă mai conduc instituții publice de forță și care indică în mod clar existența unui așa-numit Stat Paralel și Ilegitim, care încearcă să preia controlul asupra puterii politice, legitim constituită prin alegeri libere și corecte, reprezentând un pericol de natură să îngrijoreze opinia publică“. Documentul mai arăta că partidul condus de Dragnea constatase „vulnerabilități ale statului de drept“, „speculate de exponenții Statului Paralel și Ilegitim, cu scopul de a controla discreționar puterea politică sau puterea judecătorească. Rezultă că Statul Paralel și Ilegitim folosește resursele financiare publice și instrumentele specifice autorității de stat pentru a-i intimida, șantaja sau a-i înlătura pe decidenții politici care susțin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituțională, în acord cu principiile democratice și cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului“. După un lung șir de fabulații, PSD ajungea astfel și la ceea ce urmărea, de fapt: găsirea unei justificări pentru modificările aduse legilor justiției și legislației penale, în favoarea infractorilor, prezentați, în „epoca Dragnea“, drept victimele Statului paralel. Astfel, la finalul rezoluției se preciza că „PSD își manifestă susținerea totală a majorității parlamentare PSD-ALDE, pentru adoptarea pachetului de legi care să asigure reformarea sistemului de justiție“.

Ce a urmat? Pe de o parte, puterea și presa supusă au folosit la maximum noțiunea „Stat paralel“, pentru a face referire la acel dușman închipuit cu care PSD și ALDE ar fi luptat ca să-i apere pe români. Pe de altă parte, tabăra pro-justiție a înțeles imediat manipularea. De exemplu, grupul civic Geeks for Democracy, care a susținut mișcarea #rezist, a cumpărat domeniul de Internet www.statulparalel.ro, iar pe pagina principală a site-ului, a explicat: „Statul paralel sunt cei care își bat joc de tine. De viața ta, de munca ta, de banii tăi“. În anii următori, Statul paralel a devenit, în funcție de evenimentele la zi de pe agenda puterii, inamicul care își lua diverse chipuri, capabil de conspirații mondiale, și care era întotdeauna împotriva PSD-ALDE. În 11 iunie 2018, de exemplu, la o zi după un mare miting organizat de PSD în capitală, Liviu Dragnea, prezent în studioul Antena 3, televiziune deținută de familia omului de afaceri Dan Voiculescu, infractor și fost turnător la Securitate, „dezvăluia“ că atât Uniunea Europeană, cât și NATO „au încurajat, ba chiar parțial au și finanțat acest Stat paralel“. Șase luni mai târziu, în 27 decembrie 2018, același Liviu Dragnea susținea că, pe plan intern, Statul paralel era format dintr-o „grupare de oameni din toate instituțiile, care fac parte din această structură parastatală. (…) SPP, SRI, SIE, Direcția de Informații a Armatei, ANAF, vămi, Poliție, Poliția de Frontieră, Doi și-un sfert, toate ministerele. Scopul lor este să facă bani nelegal și să păstreze controlul pe toate instituțiile statului, ca să- și protejeze aceste afaceri, pentru că toate aceste acțiuni au un obiectiv, și anume să se umple de bani“.

Statul Paralel


Cartea Statul paralel poate fi cumpărată de la:

Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.


Average Rating:

3,8 rating based on 8 ratings (all editions)

ISBN-10: 9735066092
ISBN-13: 9789735066093
Goodreads: 48917715

Author(s):Publisher: Humanitas
Published: 11//2019

„Când se vorbește despre «Statul paralel», sunt într-o dilemă conceptuală, pentru că nu știu la cine sau la ce anume se referă. Dar este cert că există două Românii: una a oamenilor care vor lege, justiție și meritocrație și una a celor care vor protecție personală, îmbogățiri ilegale și evitarea răspunderii. Să nu ne mai ascundem după deget: țara noastră colcăie de corupție și incompetență. Iată însă că prin atacul la justiție s-a produs un alt efect decât cel pe care l-au vizat corupții: s-a trezit o conștiință în publicul tânăr care nu mai poate fi adormită. «Justiție, nu corupție!» va răsuna mult timp de acum încolo, ca un mesaj al celor care vor o singură Românie, cea a statului de drept, în care ceea ce guvernează este doar legea menită să ocrotească oamenii onești.“ – Cristi Dănileț
 


Fragmentul zilei – 18 ianuarie 2020: Statul paralel – Ramona Ursu

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

La începutul paginii