Fragmentul zilei – 19 august 2020: Masca – Ioan Paler

Sofia nu și-ar fi putut închipui niciodată că vizita Ginei din ziua aceea avea să-i schimbe viața definitiv. Și asta, exact într-un moment când cursul existenței sale se mai liniștise și când simțea că a scăpat de toate amărăciunile pricinuite de ruptura definitivă de Bogdan.

Nu se luminase încă bine de ziuă, când prietena ei își făcu apariția pe neașteptate, transfigurată de emoție, cu o mină aproape euforică, spunându-i că are să-i comunice ceva care o s-o uimească. Era deja obișnuită cu surprizele ei. De cele mai multe ori, ele se rezumau la ultimele ei aventuri, la extraordinarele momente petrecute până noaptea târziu într-un bar sau club select, la achiziționarea unei lenjerii intime fistichii, și alte victorii fabuloase de genul acesta. Și pe deasupra, o fierbea minute în șir până să-i dezvăluie așa-numita surpriză. Așa că, s-a prefăcut interesată de vestea pe care Gina pretindea că i-o aduce; ba, mai mult, i-a spus că arde de nerăbdare să afle noutatea pe care i-o promisese. După ce și-a frecat agitată mâinile câteva minute bune și, după ce și-a turnat o cană de cafea pe care Sofia o făcuse când se sculase, Gina, privind-o direct în ochi, îi supuse, cu emoție în glas, că vor merge la un bal mascat. Sofia a rămas stupefiată la auzul acestei idei prostești. Nu o mai mira nimic la inițiativele Ginei. Știa de mult că astfel de petreceri nu se mai țin, că lumea prefera cluburile și discotecile, considerând desuete și depășite întrunirile de genul acesta.

S-a străduit să-i aducă cele mai tari argumente pentru a o convinge că ar fi o glumă proastă să se înființeze la un astfel de circ. Gina nici măcar nu o lăsa să spună ceva.

Când a venit vorba de costum, i-a înșirat o serie de stratageme prin care ar putea achiziționa unul: ba că-l puteau închiria de la Teatrul de Operetă din oraș, ba că l-ar putea confecționa singure, ba că ar putea să transforme niște haine vechi și să improvizeze costumul împreună…

La opoziția Sofiei, vocifera cu indignare, spunând că n-a mai văzut așa o încuiată, o bleagă, care stă toată ziua în casă, o refractară notorie la orice idee nouă, o sceptică incurabilă, care crede cu încăpățânare că norocul cade din cer, și… multe, multe alte acuzații care o cam puneau pe gânduri pe Sofia. Ca argument final – care ar fi trebuit să o convingă cu orice preț să accepte ideea ei –, Gina a tras un plâns de ai fi crezut că i-a murit cineva apropiat.

Știa, vezi bine, că numai așa o putea înduioșa, și că, până la urmă, va accepta invitația ei. Tăcerea Sofiei și expresia de perplexitate pe care o avea pe chip o încurajară în așa măsură, încât a început să-i dea detalii despre locul și prilejul cu care urma să se oficieze acel bal. Sofia a aflat, astfel, că un important om de afaceri din oraș plănuia, de ceva timp, deschiderea unui club select, și că ținea morțiș să-l inaugureze într-un mod original. Ideea era ca invitații să nu se cunoască între ei de la început, să se mențină suspansul cât mai mult, și să se dea petrecerii un aer insolit. Când i-a repetat apăsat că nu are de unde să-și procure un costum adecvat, Gina i-a replicat că nu e nevoie de niciunul, ci de o simplă mască și o îmbrăcăminte adecvată. Ce înțelegea ea printr-o costumație adecvată, nu prea putea pricepe. Rămânea, așadar, la discreția Sofiei să-și aleagă orice ținută îi dorește inima.

Gina nu pricepea că pentru Sofia, ținuta, mai ales în situațiile deosebite, reprezenta ceva definitoriu, iar procurarea ei îi provoca cea mai mare bătaie de cap. Ideea, însă, că era suficientă doar o mască potrivită, îi dădea oarecum curaj Sofiei. În fond, nu o cunoștea nimeni, nu putea să se facă de râs cu vestimentația ei – într-un cuvânt, nu avea nimic de pierdut. Încrederea și tenacitatea cu care și-a pledat Gina cauza au fost atât de mari, încât a reușit să-și convingă prietena să accepte propunerea ei. Ca Sofia să nu se răzgândească, a zbughit-o pe ușă, pretextând că are ceva urgent de rezolvat. Nu s-au mai văzut decât cu o zi înainte de petrecerea programată.

Între timp, Sofia a umblat ca o nebună după o mască; nu era ușor să găsești un astfel de accesoriu. A bătut toate magazinele de artizanat, a scotocit prin toate consignațiile, a întrebat în dreapta și în stânga unde ar putea găsi așa ceva. În cele din urmă, a găsit o mască argintie, garnisită cu pietre strălucitoare, care îi acoperea doar ochii și nasul. În partea de sus avea un gen de diademă de ștrasuri, la fel de strălucitoare ca și restul măștii. Era mulțumită de cum arăta și s-a hotărât să renunțe definitiv la un costum special destinat unor astfel de ocazii. Gina, în schimb, i-a mărturisit la telefon că a închiriat de la Teatrul de Operă un costum uluitor, care-i vine perfect. A refuzat să-i spună ce gen de costum era. Voia să păstreze secretul și să-i facă o surpriză; era agitată, stăpânită de o emoție mare, ceea ce făcea ca vocea ei să vibreze ca un contrabas.

La sfârșitul convorbirii, Gina i-a spus că vine a doua zi să o ia de acasă la ora 19. Sofia încă se îndoia dacă făcuse o alegere bună. Oricum, lucrurile nu mai puteau fi oprite, așa încât, a luat doar partea pozitivă a faptelor. S-a culcat devreme în speranța că se va putea odihni cum trebuie, ca să arate bine a doua zi. A avut însă un vis care a dat-o peste cap. Se făcea că era într-un local foarte elegant, împreună cu Gina și cu Ivașcu, patronul firmei unde lucra și ea. Așezați la o masă, aflată într-una dintre cele mai căutate zone ale localului, serviți de doi chelneri în livrea impecabilă, pălăvrăgeau fără pretenții, râzând fără motiv și bucurându-se de meniul sofisticat pe care îl comandase Ivașcu. Gina râdea cu gura până la urechi de fiecare glumă a șefului, încercând pesemne să intre în grațiile lui. Acesta, însă, avea ochi doar pentru Sofia: îi surâdea cu subînțeles, îi atingea mâna din greșeală și o privea cu insistență. Îi cerea părerea la fiecare idee enunțată și îi făcea tot timpul complimente. Când chelnerul a desfăcut sticla de șampanie, toate privirile s-au îndreptat spre ei. Sofia s-a uitat stânjenită în toate direcțiile și atunci l-a zărit pe Bogdan, rezemat de unul dintre stâlpii de susținere ai localului. O privea insistent, cu un zâmbet larg, și îi făcea semne să se îndrepte spre el. Era siderată de prezența lui acolo, se înroșise toată și o sudoare rece îi acoperise fruntea și spatele. S-a ridicat ca o păpușă mecanică, ignorându-i pe cei din jur, și a pornit spre el. Nu simțea dușumeaua sub picioare, parcă plutea, dar înainta destul de repede. El s-a îndreptat spre toaletă, vizibil agitat, continuând să-i facă semne să îl urmeze.

Avea și el în mișcări ceva diafan și surprinzător, iar trupul lui era învăluit într-un halou luminos. A deschis cu o mână sigură ușa holului ce ducea spre toaletă, dar nu a schițat niciun gest că ar vrea să o lase așa, ca să îl urmeze.

Sofia s-a îndreptat spre ușă, cu o emoție care-i tăia respirația.

Masca

 

 


Cartea Masca poate fi cumpărată de la:

 

Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.


Average Rating:

0,0 rating

ISBN-10:
ISBN-13:
Goodreads:

Author(s): Publisher:
Published: //

 


Fragmentul zilei – 19 august 2020: Masca – Ioan Paler

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.