Fragmentul zilei – 20 aprilie 2020: Arma secretă a Israelului – Jason Gewirtz

Octombrie 1973: “sursa” îi spune superiorului său din Mossad de la Londra că războiul dintre Istael și vecinii săi arabi este iminent. Mai greșise înainte, dar, cu toate semnalele primite din Siria și Egipt, se pare că, de data asta, ar putea fi adevărat.

Agenți răspândiți din Marea Britanie până în Israel dau întruna telefoane, ajungând la directorul Mossad-ului, Zvi Zamir. Acesta ia imediat avionul spre Londra pentru a se întâlni cu “sursa” – un om despre care se crede că ar fi Ashraf Marwan, ginerele fostului președinte egiptean Gamal Abdel Nasser. Mossad-ul și celelalte agenții de spionaj ale Israelului aveau îndoieli cu privire la “sursă”, bănuind că ar fi agent dublu. Adevărul nu a fost descoperit nici până astăzi.

Zamir consideră că informațiile sunt credibile și speră că roțile mașinăriei de război a Israelului se vor pune în mișcare. Reușește să-i convingă pe premierul israelian Golda Meir si pe ministrul apărării Moshe Dayan de iminența unui atac.

În ciuda faptului că posedă aceste informații cruciale, conducerea țării decide să nu actioneze, temându-se că Israelul va fi acuzat că a tras primul și va pierde astfel sprijinul esențial al SUA. Secretarul de stat Henry Kissinger îi avertizase pe liderii israelieni – inclusiv pe premierul Meir – că, dacă trebuie să izbucnească războiul, Israelul ar face bine să nu înceapă el lupta.

La 5 octombrie, la prânz, în rapoartele serviciilor israeliene de informații militare se specifică faptul că “probabilitatea ca egiptenii să intenționeze să reia lupta este redusă. Nu aa apărut nicio schimbare în estimările noastre cu privire la intențiile sirienilor”.

6 octombrie 1973 – Yom Kipur, a zecea zi a lunii tishrei din calendarul evreiesc, anul 5734. La ora 14, Egiptul atacă Israelul. Siria procedează la fel câteva minute mai târziu.

Israelul este luat prin surprindere în momentul în care Egiptul începe atacul, traversând Canalul Suez, care separa forțele egiptene de cele israeliene din 1967. Ritmul înaintării egiptenilor de-a lungul canalului se accelerează în timp ce, pe partea egipteană a acestuia, se aud în megafoane strigăte de Allahu akbar! Allahu akbar! (Allah e mare! Allah e mare!). soldații israelieni staționați de-a lungul Liniei Bar Lev – creată ca “un sistem de apărare impenetrabil” împotriva Egiptului după războiul din 1967 – se pregătesc să-și apere viața și țara împotriv atacului violent. Pentru mulți israelieni surprinși pe Linia Bar Lev, aceasta va fi ultima lor zi.

La nord, tancurile siriene se revarsă peste granița care, cu șase ani în urmă, marcase linia de încetare a focului. Trupele siriene de comando sunt duse cu elicopterul pe Muntele Hermon, cucerit de Israel în 1967. Avioanele de luptă și bombardierele siriene îndeplinesc misiune după misiune, atacând obiective de pe teritoriul Israelului.

Confuzia domnește de la Înălțimile Golan, în nord, până în Deșertul Sinai, în sud. Comandanții militari încearcă disperați să oprească înaintarea simultană a armatelor dușmane de la nord și de la sud.

Liderii guvernamentali de la Ierusalim sunt încremeniți în tăcere si, mai rău, în imobilitate, în timp ce liderii militari de la Tel Aviv resping la început informațiile cu privire la atacuri, considerându-le exagerări. Nu pot să creadă că dușmanii lor arabi sunt capabili să lanseze astfel de incursiuni rapide și eficiente. Oare nu aceiași ofițeri israelieni zdrobiseră șase armate arabe doar în urmă cu câțiva ani? Ministrul apărării, Moshe Dayan, cel mai înalt reprezentant al armatei naționale, îi determină pe proprii consilieri să creadă că nu este nicio problemă; situația este sub control, iar Forțele de Apărare ale Israelului vor schimba repede cursul evenimentelor.

Sirenele răsună în Israel în această sfântă zi din calendarul evreiesc. Aproape toți israelienii, fie că sunt, fie că nu sunt evlavioși, sărbătoresc Yom Kipur abținându-se de la muncă, mergând la sinagogă, postind, rugându-se și meditând. Uluiți, israelienii ies din case și sinagogi. Se adună în jurul aparatelor de radio, așteptând vești, ascultând plini de neliniște codurile care le indică rezerviștilor unde trebuie să se adune.

(Conducătorii militari israelieni au susținut mereu că va fi nevoie de 48 de ore pentru mobilizarea rezerviștilor, temelia armatei israeliene. În plus, agențiile de informații au afirmat mereu că nu le va fi greu să emită o înștiințare cu 48 de ore înainte. Total greșit.)

Rezerviștii și voluntarii israelieni rechiziționează mașini și autobuze, fac autostopul. Cetățenii care nu mai pot fi mobilizați își folosesc mașinile pentru a-i duce pe soldați în locurile în care sute de unități au primit mesaj să se adune și să aștepte ordine.

Pe măsură ce confuzia sporește, traficul se intensifică. Israelul este pe punctul de a fi cuprins de panică, în timp ce Egiptul și Siria sunt pe punctul de a-și atinge scopurile stabilite pentru prima zi în lunile de planificare premergătoare “Războiului din Octombrie”, cum i s-a spus în arabă.

Trec 48 de ore de la începerea conflictului. Israelul suferă pierderi fără precedent pe câmpul de luptă, iar conducerii politice îi este foarte greu să accepte situația. Lui Dayan îi parvin informații detaliate despre pierderile grele suferite și despre prăbușirea unor poziții israeliene. Încrederea lui Dayan dispare.

Arma Secreta A Israelului

 

 


Cartea Arma secretă a Israelului poate fi cumpărată de la:

Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.


Average Rating:

4,0 rating based on 308 ratings (all editions)

ISBN-10:
ISBN-13: 9786067937220
Goodreads: 53250716

Author(s): Publisher: Corint Books
Published: //2020

How will Israel keep its strategic edge over an increasingly dangerous Iran? Israel has been preparing for this day by creating a special and secretive IDF unit called Talpiot.
Instead of being trained to fight, the few soldiers each year selected for Talpiot are taught how to think. In order to join this unit they have to commit to being in the army for ten years, rather than the three years a normal soldier serves.

Talpiots are taught advanced level physics, math and computer science as they train with soldiers from every other branch of the IDF. The result: young men and women become research and development machines. Talpiots have developed battle ready weapons that only Israel's top military officers and political leaders know about. They have also dramatically improved much of the weapons already in Israel's arsenal.

Israel's Edge contains dozens of interviews with Talpiot graduates and some of the early founders of the program.
 


Fragmentul zilei – 20 aprilie 2020: Arma secretă a Israelului – Jason Gewirtz

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.