Timp de o săptămână, R. Childan pândise cu nerăbdare sosirea poștei. Dar prețiosul transport din Statele Munților Stâncoși nu sosise. Deschizând magazinul în dimineața zilei de joi și văzând dușumeaua plină de scrisori aruncate prin fanta ușii, se gândi: voi avea de-a face cu un client supărat.
Își umplu o ceașcă de ceai de la automat, cu cinci cenți, luă o mătură și începu să deretice; curând, trotuarul din fața magazinului său, American Artistic Handcrafts Inc., fu gata pentru o nouă zi, curățit lună, sertarul mașinii de marcat umplut cu mărunțiș, o vază aranjată cu gălbenele proaspete și radioul deschis pe un post care transmitea muzică instrumentală discretă. Afară, pe trotuar, oameni de afaceri grăbiți, în drum spre birourile lor de pe Montgomery Street. În depărtare trecu un tramvai cu cablu; Childan se opri să-l privească, încântat. Femei în rochii lungi, din mătase colorată… le privi și pe ele. Apoi sună telefonul. Se răsuci să răspundă.
– Da! zise o voce cunoscută.
Lui Childan i se strânse inima.
– Domnul Tagomi la telefon. A sosit posterul meu cu recrutarea în Războiul Civil, domnule? Vă rog să vă amintiți; mi l-ați promis în cursul săptămânii trecute.
Ton aferat, repezit, abia politicos, abia inteligibil.
– Nu v-am lăsat eu, domnule Childan, o sumă în acest sens? Îl voi face cadou, știți? V-am explicat: un client.
– Investigații extinse, începu Childan, pe care le făcusem pe propria mea cheltuială, domnule Tagomi, cu privire la lucrul promis, care, vă dați seama, nu se găsește în regiunile astea și prin urmare este…
Tagomi îl întrerupse:
– Așadar, n-a sosit?
– Nu, domnule Tagomi.
O pauză glacială.
– Nu mai pot aștepta, spuse Tagomi.
– Nu, domnule.
Childan privi morocănos prin vitrina magazinului la ziua strălucitoare de afară și la clădirile pentru birouri: San Francisco.
– Atunci, altceva în loc. Ce-mi recomandați, domnule Childan? îi stâlci Tagomi numele în mod intenționat.
Insultă, implicit, făcând ca urechile lui Childan să ia foc. Scaun smuls de sub fund, înspăimântătoare mortificare a situației. Aspirațiile și temerile și chinurile lui Robert Childan fură stârnite și ieșiră la iveală, îl invadară, împiedicându-i limba. Se bâlbâi, cu mâna umezită pe receptor. Aerul din magazin mirosea a gălbenele; muzica se auzea în continuare, dar el se simți ca și cum s-ar fi prăbușit într-o mare îndepărtată.
– Păi…, reuși să mormăie. Centrifugă pentru smântână. Mașină de făcut înghețată, de pe la 1900.
Mintea îi refuza să gândească. Tocmai atunci când uiți, tocmai atunci când te prostești de unul singur. Avea treizeci și opt de ani și-și amintea de zilele de dinainte de război, de celelalte vremuri. Franklin D. Roosevelt și Târgul Internațional; altă lume, mai bună.
– Aș putea aduce la dumneavoastră, la birou, diverse obiecte greu de găsit, să alegeți? murmură el.
Fu stabilită o întâlnire pentru ora două. Va trebui să închidă magazinul, realiză când închise telefonul. Nu-i de ales. Trebuie păstrată bunăvoința unor asemenea clienți; afacerile de ei depind.
Cum stătea tremurând, își dădu seama că cineva o pereche de tineri intrase în magazin. Tineri, bărbat și femeie, amândoi chipeși, bine îmbrăcați. Ideal. Se liniști și se îndreptă ușor, zâmbind profesional către ei. Erau aplecați să cerceteze o vitrină, puseseră mâna pe o scrumieră încântătoare. Căsătoriți, ghici el. Locuiesc în City of the Winding Mists, în noile apartamente de lux de pe Skyline, cu vedere către Belmont.
– Bună ziua, zise, și se simți mai bine.
Îi zâmbiră fără pic de superioritate, numai amabilitate. Vitrinele lui, care într-adevăr erau cele mai bune din genul lor de pe Coastă, le impuseseră oarecare respect; văzu asta și le fu recunoscător. Ei înțeleseră.
– Piese într-adevăr excelente, domnule, zise tânărul.
Childan se înclină spontan.
Ochii lor, încălziți nu numai de înțelegere omenească ci și de încântarea împărtășită față de obiectele de artă pe care le vindea el, de gusturile și satisfacțiile lor comune, rămaseră ațintiți asupra lui; îi mulțumeau pentru că avea asemenea lucruri pe care să le privească ei, să le ia în mână și să le examineze, să le întoarcă pe toate părțile, poate chiar fără să cumpere. Da, se gândi, știu în ce fel de magazin se află; nu-i dugheană cu prostioare pentru turiști: fără plăcuțe din lemn de sequoia pe care scrie MUIR WOODS, MARIN COUNTY, S. P. A., sau zdrăngănele nostime, sau cercei pentru fetițe, sau cărți poștale cu imaginea Podului. Ochii fetei mai ales, mari, negri. Ce ușor, se gândi Childan, m-aș putea îndrăgosti de o fată ca asta. Ce tragică mi-ar fi viața atunci; ca și cum n-ar fi deja destul de rea. Părul negru, elegant, unghiile făcute, urechile cu găuri pentru cerceii lungi, din alamă, lucrați de mână.
– Cerceii dumitale, murmură el. Cumpărați de aici, oare?
– Nu, zise ea. De acasă.
Childan dădu din cap. Nu-s obiecte de artă americană contemporană; doar trecutul putea fi reprezentat aici, într-un astfel de magazin ca al lui.
– Stați mult aici? întrebă. La noi, în San Francisco?
– Sunt detașat pentru o perioadă nedefinită, zise bărbatul. Cu Comisia de Evaluare a Proiectului privind Nivelul de Viață în zonele Dezavantajate.
Pe față i se citea mândria. Nicidecum caznă. Nu a răcanilor neciopliți, care mestecă gumă, cu mutrele lor lacome de țărani, fâțâindu-se pe Market Street, holbându-se la spectacolele deocheate, la filmele sexy, căscând gura prin pasajele strâmte, prin barurile de noapte ieftine cu fotografii de blonde între două vârste ținându-și sfârcurile între degetele lor zbârcite și rânjind… la locuințele mizere, cu muzică gălăgioasă de jazz, care alcătuiesc cea mai mare parte a zonei fără coline din San Francisco barăci șubrede din cutii de conserve și scânduri, care răsăriseră din ruine încă înainte să cadă ultima bombă. Nu omul aparținea elitei. Cult, instruit, chiar mai mult decât domnul Tagomi, care în definitiv era un înalt demnitar, în Înalta Misiune Comercială de pe Coasta Pacificului. Tagomi era în vârstă. Atitudinile i se formaseră în timpul Guvernului Militar.
– Ați fi dorit niște obiecte de artă etnografică americană tradițională, pentru cadouri? întrebă Childan. Sau poate ca să vă decorați noul apartament pentru cât stați aici?
– Dacă era vorba de aceasta din urmă… inima îi zvâcni.
Cartea Omul din castelul înalt poate fi cumpărată de la:
Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.
3,6 rating based on 213.191 ratings (all editions)
ISBN-10:
ISBN-13: 9786067589184
Goodreads: 34849351
Author(s):Publisher: Nemira
Published: 3/23/2017
Roman ecranizat în serialul omonim produs de Amazon Studios, urmărit de milioane de spectatori din toată lumea.
Ce mai este real în această lume în care forțele Axei au câștigat cel de-Al Doilea Război Mondial? Poate doar romanul unui obscur autor de science fiction care, pierdut într-o margine de Americă pacificată de japonezi, imaginează o istorie paralelă, în care aliații au învins.
Oracolul I Ching pare să confirme fantezia sa și concluzia, uluitoare, se impune de la sine: întreaga lume este o nălucire populată de fantome!
Dar nimic nu este atât de simplu pe cât pare...
Fragmentul zilei – 23 decembrie 2019: Omul din castelul înalt – Philip K. Dick