"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin

Fragmentul zilei – 8 septembrie 2019: Băieți de gașcă – Dan Lungu

Ieși din clădirea înaltă din sticlă fumurie fără a arunca nici o privire înapoi. Călca apăsat și rar, privind la bombeurile pantofilor Timberland, lustruiți impecabil. Nu reușise să-i răspundă nici portarului, care-i urase probabil ceva de bine, zâmbind ca într-o reclamă la ață dentară. Se simțea sătul până în gât să zâmbească și să vorbească frumos. Să fie politicos. Să nu aibă voie să se enerveze. Asta făcea toată ziua.

“Băga-mi-aș pixul”, șopti printre dinți, involuntar. Se aruncă în mașină și își scoase sacoul și cravata. Asta însemna că era vineri. În celelalte zile, doar își slăbea nodul la cravată.

Intră în trafic din instinct, cu mintea golită de orice inițiativă. Mergea unde merge șuvoiul.

Doar era vineri.

Imaginile din jur îi intrau în creier ca niște baloane de săpun într-un ventilator.

Ajunse la marginea orașului, unde opri. Nu voia să ajungă în altă localitate. Sau voia, dar nu foarte tare. Cu altă ocazie.

Ieși din mașină și privi dealurile.

Totul era foarte frumos. Nimic nu era fumos.

Iar până la șapte mai erau două ore.

Cât mai era până la ora șapte? Privi din nou ceasul. Două ore.

Uneori i se întâmpla să se întrebe ceva și să uite ce a întrebat.

Alteori i se întâmpla să răspundă la ce a întrebat și să uite ce a răspuns.

“Băga-mi-aș pixul”, îi răsună în cap.

Vocea lui. Sau amintirea vocii lui.

Îl dureau tâmplele. Durerea de sfârșit de săptămână. Nimic anormal, totul e sub control. Vânzările merg bine. Care vânzări? Tresări. Amintirea vocii șefului.

Intră într-un bar și comandă o sută de coniac. În primul bar de lângă mașină.

Trăgea cu urechea la ce vorbesc oamenii, dar cuvintele îi intrau în creier ca niște baloane de săpun într-un ventilator. Îi plăcea fumul gros. Îi plăcea mizeria de acolo. Îi plăceau oamenii ăia urâți, știrbi și nerași. În fond, bine că mergeau vânzările. Care vânzări? În rate, cum care?

“Băga-mi-aș pixul”, contracară vocea lui amintirea vocii șefului.

O tăvăleală cu Carolina, o tăvăleală cu Carolina, îi suna în cap.

Până la șapte mai era o oră.

Ar fi fost frumos ca din fumul gros să înceapă să plouă. Să curgă bere în halbele știrbilor. Să se bucure și nenorociții. Să danseze în ploaie.

Pe el, Carolina îl va salva. Îi va suge toată durerea de cap din cap.

Doar e vineri.

Cât mai era până la șapte?

Dădu coniacul peste cap și o sună, deși știa că vine. Nu-i răspunse nimeni. Nu lăsă nici un mesaj. Poate era cu alt client.

“Băga-mi-aș pixul!”

Șapte era ora lui, nu i-o putea lua nimeni. Plătea pentru ea. Era client fidel. Nu era datornic.

 O tăvăleală cu Carolina, o tăvăleală cu Carolina.

Doar făcea vânzare, nu? Nu-i putea lua nimeni ora.

Butonând telefonul cu disperare, termină și al doilea pahar de coniac. Carolina nu răspundea. Intră în panică. Era prima dată când i se întâmpla asta. De obicei, Carolina îl aștepta. Acolo, în apartamentul ei închiriat.

Se simțea nedreptățit.

Întotdeauna, la sfârșit de săptămână, se lăsa pe mâna Carolinei. Îl aștepta într-o lenjerie intimă cumpărată de el. De culoarea nisipului. Șapte era ora lui. Nu-l interesa în rest.

Se simțea înșelat. Nu era corect. El nu dăduse buzna niciodată la altă oră. Nu-l interesa cu cine și-o trage în rest. Dar la șapte trebuia să fie acasă, pentru el. La șapte era ca și nevasta lui.

Carolina îl știa. Îi cunoștea toate mofturile.

După o tăvăleală cu Carolina, era pus pe picioare.

Îl dureau tâmplele.

Totul e sub control. Nimic nu e sub control.

Carolina îl înșelase.

Ca ultima târfă.

Carolina și-o trăgea cu altul când era ora lui. O durea în paișpe de durerea lui de cap. De oboseala lui. De faptul că luni trebuia să fie din nou la serviciu. Să vorbească frumos și să zâmbească. Să nu se enerveze. Să crească vânzările.

“Băga-mi-aș pixul!”

Carolina, cățea în călduri – scrise cu cretă pe un gard imaginar.

Baieti De Gasca


Cartea Băieți de gașcă poate fi achiziționată de la:

Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.


«
»

Spune-ți părerea:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: