"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin

Citatul zilei – 25 noiembrie 2016: O Istorie A Evreilor – Paul Johnson

„Evreii sunt, așadar, singurul popor în lume, în ziua de azi, care deține o istorie consemnată, oricât de obscură ar fi în unele locuri, permițându-le să-și urmărească originile până foarte departe în trecut. Evrei, care au prelucrat Biblia într-o formă foarte apropiată de forma prezentă, au considerat, evident, că neamul lor, deși întemeiat de Avraam, putea găsi strămoși încă și mai îndepărtați, drept care i-au dat numele de Adam primului străbun al oamenilor. Beneficiind de cunoștințele pe care le avem la această oră, trebuie să presupunem că primele capitole ale Facerii sunt mai curând schematice și simbolice decât descrieri faptice. Capitolele 1-5, în care se identifică unele concepte de genul cunoaștere, rău, rușine, gelozie și crimă sunt de fapt explicații, nu episoade reale, deși în ele se află înrădăcinate resturi de memorie. Este greu, de exemplu, să presupunem că povestea lui Cain și Abel este simplă ficțiune; replica lui Cain, „Sunt eu păzitorul fratelui meu?”, conține un dram de adevăr, și noțiunea de om umilit și hăituit, care poartă stigmatul vinovăției, este suficient de puternică pentru a sugera un fapt istoric. Ceea ce surprinde în descrierea iudaică a Facerii și a primului om, comparativ cu cosmogoniile păgâne, este lipsa de interes ce caracterizează procesul mecanic al facerii lumii și al apariției creaturilor sale, ceea ce a produs asemenea răstălmăciri bizare la naratorii egipteni și mesopotamieni. Evreii presupun, pur și simplu, pre-existența unui Dumnezeu omnipotent, care acționează, dar nu este niciodată descris sau caracterizat, și astfel are forța naturii înseși; este semnificativ faptul că primul capitol al Facerii, spre deosebire de alte cosmogonii ale Antichității, se potrivește perfect, în esență, cu explicațiile științifice moderne asupra originii universului, chiar și cu teoria Bing Bang.

A nu se înțelege din aceasta că Dumnezeul evreilor ar fi în vreun sens identificat cu natura, dimpotrivă. Deuteronomul, de exemplu, se străduiește să distingă între disprețuitele popoare păgâne, care venerează natura și pe zeii naturii, și evrei, care îl venerează pe Dumnezeu, avertizându-i: „Sau, privind la cer și văzând soarele, luna, stelele și toată oștirea cerului, să nu te lași amăgit ca să te închini lor.” Mai mult, de la bun început acest Dumnezeu face distincții morale foarte clare, care trebuie respectate de ființele create de el, astfel că, în versiunea ebraică a primului om, categoriile morale sunt prezente și imperative de la bun început, constituind încă o deosebire categorică față de toate relatările păgâne. Părțile din Biblie care se referă la preistorie constituie un fel de fundament moral pe care se sprijină întreaga structură faptică. Evreii sunt prezentați, chiar și în cele mai primitive antecedente ale lor, drept creaturi capabile să surprindă deosebiri absolute între rău și bine.”

o-istorie-a-evreilor

Cartea O Istorie A Evreilor poate fi achiziționată de la:

 

 

 

«
»
%d blogeri au apreciat: