"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin

Citatul zilei – 6 septembrie 2017: Fata din lift – Bogdan Iancu

liftul

definiție: liftul este un taxi cu cabluri,

cu care călătorești zilnic și gratis.

1 m – 1,2 m – dimensiuni standard

pentru lifturile standard din orice cartier standard…

în el s-au scris cele mai frumoase,

cele mai scurte și

cele mai interesante povești de dragoste

pe care le-a cunoscut orașul.

în lift s-au purtat cele mai frumoase,

cele mai lungi

cele mai interesante discuții

– liftul se bloca de preferință

între etajele 3 și 4.

locatarii aveau,

ca o consecință, relații cordiale.

pe etajele 3 și 4 liftul făcuse să domnească

veșnic buna înțelegere și vecinătate.

în oglinda din lift s-au realizat în fiecare dimineață

cele mai scurte și

cele mai frumoase machiaje…

mii de chipuri s-au oglindit vesele sau triste.

cu privirile în plafon sau cu ele spre podeaua umedă…

greutatea maximă (320 kg) a fost depășită de mii și mii de ori.

dar liftul a îndurat și a mers mai departe. ca Sisif.

unii și-au văzut de treabă.

alții au scuipat coji de semințe și au aruncat gumă turbo pe jos.

unii și-au văzut de treabă.

alții au atins (nu întâmplător) trupuri străine,

declanșând cele mai lungi scandaluri din istoria blocului.

și liftul a urcat an după an.

unii au scris cu ojă pe placaj Sergiu e un bou,

alții cine zice ăla e.

și alții au șters totul cu acetonă,

ceva, însă, a rămas neșters peste ani…

 

Tina

Tina! Tina! Tina!

era scris cu roșu pe placajul găurit al liftului

sub lumina becului chior.

era strigătul nostru de dragoste, de disperare.

poate ai fi meritat ca povestea asta

să se deschidă cu a fost odată,

dar e bine și așa, cu începutul declarației de dragoste

plasat în liftul ăsta vechi

din Be-zero,

care urcă și coboară în salturi ordonate…

Tina,

numele tău simplu

ca sunetul unui clopoțel, cum spunea madam Pricolici,

îmi răscolește și acum amintirile,

un fior îmi străbate unghiile, firele (puține) de păr,

praful de pe ghete (știi, ghetele care ți se par haiooooasee –

mi-ai spus-o de-o mie de ori)

și se fixează undeva, pe o peliculă subțire și gălbejită de timp

– banda de scotch pe care sunt lipite toate fotografiile cu tine:

tu în brațe la mami și la tati în vremea când, se vede clar –

încă se mai iubeau,

tu în clasa întâi cu creionul în mână și o hartă a României în spate,

tu între doi brazi la grădina zoologică din Sibiu

când te-au făcut pionieră și ce emoționată erai!

privind cu poezie spre aparatul de fotografiat;

în spate, un iac rumegă iarbă liniștit.

apoi te-ai făcut mare dintr-o dată…

 

amintirile

îi plăcea să tragă din țigară adânc, tot mai adânc,

era dată naibii, ce să mai vorbim!

apoi ne sufla fumul în nas cu indiferență,

în cerculețe (știa să scoată și triunghiuri).

și fumul ieșea din plămânii ei însoțit de un parfum năucitor

pe care îl prindea acolo,

înăuntrul Tinei

și atunci ne apuca pe toți tusea

până la lacrimi.

dar eram fericiți și ea ne învăluia într-o privire largă

– nu știu dacă ne încăpea pe toți –

apoi ne punea iar la zid cu fumul de Kent transmis direct

peste chipurile mute de admirație.

peste dragostea noastră mare și susținută.

peste dragostea oarbă, peste dragostea mută.

noi eram condamnații.

ea era plutonul nostru de execuție.

Tina era femeia care spunea

cele mai lungi cuvinte din lume,

totul începea cu

Să văăă povesteeesc ce mi s-a întâmplaaaat astăzi!

urmau evenimente incredibile.

Tina era singura căreia i se întâmpla ceva demn

de a fi povestit în fiecare zi.

numai noi, ceilalți, duceam o existență

a dracului de plictisitoare…

 

umbra Tinei pe retină

pe vremea aceea nu existau dizidenți.

toți de la scară te iubeam.

tu (mi se pare normal) știai asta. și-ți plăcea.

într-o seară, îmi aduc bine aminte,

te-ai oprit în fața băncii de la bloc

unde așteptam ore întregi să apari

și, de la stânga la dreapta, ne-ai numărat. eram 10.

niște adevărați apostoli ai sentimentelor înalte.

George de la scara C, de exemplu,

îți scria poezii pe coperți de caiete dictando, apoi,

din câteva mișcări bine executate le transforma în avioane,

pe care destinul le așeza într-un zbor pe o spirală nevăzută.

capătul spiralei era inevitabil pervazul ferestrei tale.

sau Luci de la 4, care umpluse pereții blocului cu

Tina+Luci=love.

și atâtea alte acte de curaj nebun.


Cartea Fata din lift poate fi achiziționată de la:

 

«
»
%d blogeri au apreciat: