A fost plimbarea vieții ei, iar Melania Trump a început-o singură.
Masivul autoturism SUV, cu lumini de semnalizare roșii și albastre, se îndepărtase încet de Biserica Episcopală St. John, unde președinții americani aleși, de la Franklin Roosevelt încoace, participă la slujbă înainte de a depune jurământul. A înaintat încet pe H Street, apoi pe Jackson Palace Street spre Pennsylvania Avenue pentru a intra în curtea Casei Albe. Telespectatorii au avut ocazia să vadă pentru scurt timp cum viitoarea Primă Doamnă face cu mâna prin ferestrele fumurii, prin care nu se distinge decât o mănușă de un albastru-deschis. Una după alta treceau mașinile prin Porticul de Nord până când, în mijlocul convoiului, automobilul prezidențial personalizat, marca Chevrolet Suburban, s-a oprit. Pentru a deschide ușile blindate a fost nevoie de doi agenți de la Serviciile Secrete ale Statelor Unite. De lângă coloanele albe ale ponticului, fotografii căutau cele mai potrivite unghiuri. Zgomotul blițurilor a acoperit aproape complet schimbul de saluturi.
Președintele ales, Donald Trump, a sărit din mașină și a urcat treptele, ca să-l salute pe președintele Barack Obama și pe Prima Doamnă Michelle Obama, care îi așteptau în fața ușii, în dimineața aceea rece și cenușie de ianuarie în care Trump devenea președinte. Cu opt ani înainte, soții Obama ajunseseră în același loc și i-au întâlnit pe George W. și Laura Bush, la ora la care se bea cafeaua, înainte de a se îndrepta spre Capitoliu, locul unde se depune jurământul. Acum venise rândul lui Donald și al Melaniei Trump să fie întâmpinați. Trump nu și-a așteptat soția și nici nu s-a uitat spre ea. Câteva secunde mai târziu, Melania ieșea prin cealaltă parte a automobilului negru, a ocolit vehiculul masiv și a urcat treptele singură. Barack Obama a fost cel care a luat-o de mână, a însoțit-o până la ultima treaptă și a sărutat-o pe amândoi obrajii. Dacă Melania era câtuși de puțin dezamăgită că soțul nu o așteptase, chipul său nu trăda nimic. „Așa e Donald”, avea să spună mai târziu.
„Oribil”, a comentat o angajată de la Casa Albă, care cunoscuse mai mulți președinți și care urmărea și ea transmisiunea în dimineața aceea. Ceea ce nici ea și nici milioane de alți telespectatori nu știau era că marea dramă a familiei Trump, care însoțise ceremonia de investire, se consumase deja departe de ochii publicului. Din 1970, când Jimmy Carter a ajuns președinte, a devenit o tradiție ca președinții recent aleși să locuiască de la câteva zile până la două săptămâni în Casa Blair până la ceremonia de investire. Un complex de patru case reunite, Casa Blair este descrisă drept „hotelul cel mai exclusivist din lume” și este situată în diagonală față de Casa Albă. Donald Trump, un bărbat căruia îi plac propriul pat și propriile case, nu a vrut să locuiască acolo. L-a trimis înainte pe Keith Schiller, bodyguardul său de multă vreme și unul dintre cei mai de încredere consilieri să viziteze Casa Blair. Schiller știa ce îi place lui Trump și i-a spus: „E strâmt.” Pentru președinte a fost de ajuns și chiar a repetat: „E foarte strâmt.” Este așa de mofturos în legătură cu locul unde pune capul pe pernă, încât în timpul campaniei electorale programul lui a fost adesea dictat de posibilitatea de a dormi sau nu în patul lui, într-una dintre clădirile pe care le deține în proprietate.
Trump a specificat că avea să locuiască la distanță de un kilometru și ceva, la hotelul Trump International. Aici se află luxosul Trump Townhouse, cel mai mare apartament de hotel din Washington, cu o suprafață de 585 de metri pătrați, cu două etaje și două dormitoare spațioase, lenjerii de firmă, o baie cu salon de masaj și înfrumusețare, o sală de fitness, două livinguri, o sufragerie unde pot sta la masă 16 persoane și unde se află un televizor mare, cu diagonala de 140 de centimetri. (După nunta cu Melania, în 2005, Trump spunea că vrea să meargă împreună cu ea în luna de miere la Mar-a-Lago, pentru că era greu de găsit un loc mai bun.) Trump era obișnuit să fie înconjurat de lucruri pe gustul său, în special în legătură cu televizoarele și telecomenzile. Nu era fanul televizoarelor din Casa Blair, adică aparatură mult mai modestă. În concordanță cu atmosfera istorică a clădirii, unele erau mici și așezate pe câte un bufet, adică nu ultimul răcnet, nu cu ecranele plate cele mai mari, care îi plăceau lui Trump. Odată ajuns la Casa Albă, Trump a comandat un aranjament digital cu mai multe ecrane, ca să poată urmări mai multe posturi simultan.
„Până în ultimul moment am avut impresia că nu va sta aici deloc”, a spus cineva implicat îndeaproape în ceremonia de investire. Însă echipa lui Trump a ripostat, la fel și Serviciile Secrete, care nu erau dispuse să-l protejeze pe noul președinte într-un hotel unde roiesc oaspeții. În cele din urmă, Trump s-a domolit, fiind de acord să stea acolo doar o singură noapte și să-i aibă alături pe copii și pe nepoți. Pentru acea ședere de o noapte, Ivanka a adus cearceafuri de la hotelul Trump International la Casa Blair, „ca să se simtă ca acasă”.
Membrii familiei Trump lucrează împreună și uneori își petrec vacanțele împreună, dar sunt obișnuiți să aibă propriul lor spațiu, mult spațiu. Ivanka, soțul ei, Jared, și cei trei copii au vila lor la sediul din Bedminster, un club privat de golf, proprietatea lui Trump, întins pe o suprafața de peste doi kilometri pătrați, în New Jersey. Se știe că Donald și Melania nu își cheamă nepoții să se joace cu ei în pat dimineața, așa cum știe lumea că făceau George H. W. Bush și soția lui, Barbara. De fapt, indiferent de proprietatea personală pe care o vizitează, Trump doarme într-un dormitor separat, decorat după propriul gust, îi plac pereții și covoarele închise la culoare, în timp ce Melania preferă albul și culorile mai deschise. De obicei, Trump se trezește la 5:00 dimineața, cu mult înainte de Melania și se uită la televizoare.
Dar în noaptea aceea petrecută la Casa Blair, erau opt nepoți, inclusiv Theodore, fiul de zece luni al Ivankăi, însoțiți de bone și de rude. Deși sunt 14 dormitoare în clădire, se pare că unora dintre ei li s-a părut că spațiul era prea strâmt. Înainte de a ajunge la Casa Blair, familia a fost informată pe scurt cu privire la toate celebritățile care dormiseră acolo, de la Abraham Lincoln la Winston Churchil, și a primit programul de a doua zi, minut cu minut. Surescitarea era la cote maxime. Unii dintre ei nici nu au pus geană pe geană, iar alții s-au trezit înainte de zorii zilei. Trump însuși și-a început ziua într-o pasă proastă, „chiar întors pe dos”, după cum spunea cineva. Altcineva a spus că se simțea „îngrădit”, închis cu prea mulți membri de familie „sub același acoperiș”. Era agitat și ar fi vrut să iasă, dar Serviciile Secrete au insistat să rămână pe loc.
Cartea Arta ei de a reuși. Povestea nespusă a Melaniei Trump poate fi cumpărată de la:
Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.
Fragmentul zilei – 15 decembrie 2020: Arta ei de a reuși. Povestea nespusă a Melaniei Trump – Mary Jordan
Alte titluri Publisol.