/* */
"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin

Fragmentul zilei – 22 aprilie 2019: Origini – Dan Brown

Cu vreo douăzeci de ani în urmă, tânărul Eddie Kirsch fusese unul ditnre primii lui studenți la Harvard – un pasionat al computerelor, cu părul vâlvoi, care, interesat de coduri, se înscrisese la seminarul de anul întâi susținut de Langdon: “Coduri, cifruri și limbajul simbolurilor”. Profesorul fusese impresionat de inteligența sofisticată a lui Kirsch și, cu toate că Edmond renunțase, în cele din urmă, la doemniul prăfuit al semioticii, între el și Langdon se înfiripase o relație învățător-învățăcel datorită căreia păstraseră legătura și în cele două decenii de după ce Kirsch își încheiase studiile.

“Iar acum, elevul și-a depășit maestrul, își spuse Langdon. I-a luat-o înainte cu ani lumină.”

În prezent, Edmond Kirsch era un nonconformist de renume internațional – specialist IT miliardar, futurolog, inventator și om de afaceri, autorul unei game incredibile de tehnologii de ultimă generație în domenii variate, ca robotica, neurologia, inteligența artificială și nanotehnologia. Iar predicțiile lui infailibile cu privire la următoarele evoluții științifice îi conferiseră o aură aproape mistică.

Langdon bănuia că neobișnuita abilitate vizionară a lui Kirsch izvora din uriașul lui bagaj de cunoștințe despre lumea din jur. De când îl știa, Edmond fusese un bibliofil împătimit, citind tot ce-i cădea în mână. Pasiunea lui pentru cărți și uluitoarea capacitate de a le asimila conținutul depășeau tot ce întâlnise vreodată.

În ultimii ani, Kirsch trăise în cea mai mare parte a timpului în Spania, motivându-și alegerea prin dragostea pe care o resimțea pentru șarmul ei desuet, precum arhitectura avangardistă, barurile excentrice și vremea perfectă.

O dată pe an, când revenea la Cambridge pentru o alocuțiune la MIT Media Lab, Langdon i se alătura pentru o masă în doi la unul dintre noile localuri la modă în Boston, de care el, unul, n-auzise. Niciodată nu discutau despre tehnologie; tot ce-l interesa pe Kirsch la acele întâlniri era arta.

 – Robert, ești conexiunea mea cu domeniul culturii, glumea el deseori. Singurul meu maestru în arte!

Aluzia glumeață la starea civilă a lui Langdon era ironică, deoarece venea din partea unui burlac la fel de îndârjit ca el, care declarase că monogamia era “un afront la adresa evoluției” și care fusese fotografiat în decursul timpului alături de nenumărate supermodele feminine.

Ținând seama de reputația lui de inovator în domeniul informaticii, toți cei care nu-l cunoșteau și l-ar fi putut închipui ca pe un împătimit al tehnicii plin de el și megaloman. Kirsch își luase însă aerul unei vedete pop la modă care frecventa lumea celebrităților, se îmbrăca după ultimele tendințe, asculta muzică underground obscură și colecționa o gamă largă de opere de artă modernă si impresionistă. Deseori îi trimetea lui Langdon câte un e-mail în care-i cerea sfatul cu privire la piesele cu care ar fi vrut să-și îmbogățească astfel colecția.

“Și pe urmă procedează exact pe dos!”, comentă Langdon în sinea lui.

Cu aproximativ un an în urmă, îl luase prin surprindere întrebându-l nu despre artă, ci despre Dumnezeu – un subiect de discuție ciudat pentru un ateu declarat. În fața unui platou cu cotlet de vițel la Tiger Mama în Boston, Kirsch îl descususe cu privire la credințele fundamentale ale diverselor religii ale lumii, și mai cu seamă referitor la variatele mituri ale creației.

Langdon îi conturase o imagine detaliată a diferitelor convingeri, de la povestea Genezei, aceeași în iudaism, creștinism și islamism, până la mitul hindus al lui Brahma, cel babilonian al lui Marduk și multe altele.

 – Sunt curios, remarcase Langdon când ieșeau din restaurant, de ce un futurolog ca tine este interesat de trecut. Înseamnă asta, oare, că renumitul nostru ateu l-a găsit, în sfârșit, pe Dumnezeu?

Edmond izbucnise într-un râs vesel.

 – Ai vrea tu! Îmi evaluez concurența, Robert!

Langdon zâmbise. “Tipic pentru el!”

 – Ei bine, știința și religia nu sunt rivale; sunt doar două limbaje diferite care încearcă să spună aceeași poveste. E loc suficient în lumea asta pentru amândouă.

După întâlnirea aceea, Edmond rupsese legătura cu el aproape un an. Dar cu trei zile în urmă, din senin, Langdon primise un plic FedEx cu un bilet de avion, rezervarea unei camere de hotel și un bilețel scris de mână prin care Edmond îl invita să participe la evenimentul din acea seară: “Robert, ar însemna foarte mult pentru mine dacă tu, mai presus decât oricine altcineva, ai putea veni. Cunoștințele pe care mi le-ai împărtășit la ultima noastră întâlnire au făcut posibilă seara asta”.

Langdon rămăsese nedumerit; nimic din ceea ce vorbiseră atunci nu părea nici pe departe relevant pentru un eveniment organizat de un futurolog.

Origini

 


Cartea Origini poate fi achiziționată de la:

«
»
%d blogeri au apreciat: