Fragmentul zilei – 25 februarie 2020: Suspicious minds – Gwenda Bond

Bărbatul conducea o mașină neagră, impecabilă pe un drum drept din Indiana. Când a ajuns la poarta de sârmă cu inscripția ZONĂ RESTRICȚIONATĂ, a încetinit. Paznicul s-a uitat o fracțiune de secundă pe fereastră, apoi a verificat numărul mașinii și i-a făcut semn să treacă.

Angajații laboratorului îl așteptau. Poate chiar îi urmaseră instrucțiunile și explicațiile trimise dinainte în legătură cu pregătirea noului său subiect.

În dreptul următoarei gherete, a coborât geamul ca să-i arate santinelei actul de identitate. Soldatul s-a uitat cu atenție la permis și a evitat să-l privească în ochi. Oamenii făceau asta deseori.

El însă era foarte atent la oamenii noi, cel puțin la început – o evaluare rapidă ca un gând, pentru a-i cataloga: sexul, înălțimea, greutatea, etnia și de aici deducea cât de inteligenți erau, apoi, cel mai important, le ghicea potențialul. Aproape toți erau mai puțin interesanți după ultima etapă. Dar el nu renunța niciodată. Să privească, să evalueze erau pentru el ca o a doua natură, un aspect esențial al muncii lui. Majoritatea oamenilor nu aveau nimic care să-l intereseze, dar cei care aveau… Ei erau motivul pentru prezența lui aici.

Acest soldat era ușor de evaluat: bărbat, 1,76 m, 80 kg, caucazian, inteligență medie, potențial… îndeplinit doar stând în gheretă și verificând legitimații, purtând la șold o armă pe care probabil nu o va folosi niciodată.

 – Bine ați venit, domnule Martin Brenner! a spus soldatul în cele din urmă, uitându-se printre gene când la bărbat, când la legitimația de plastic.

Interesant că legitimația lui arăta câteva informații pe care și Brenner le-ar fi căutat, dacă s-ar fi uitat la el însuși: bărbat, 1,85 m, 88 kg, caucazian. Restul: IQ de geniu, potențial… nelimitat.

 – Ni s-a spus că veniți, a adăugat soldatul.

 – Doctor Brenner, l-a corectat el cu blândețe.

Ochii mijiți ai soldatului încă nu erau îndreptați direct către Brenner, ci spre bancheta din spate, unde subiectul Opt, în vârstă de cinci ani, dormea lipit de portieră, cu pumnii strânși sub bărbia micuță. Preferase să se îngrijească el însuși de transportarea la noul laborator.

 – Da, domnule doctor Brenner, a spus paznicul. Cine e fata? Fiica dumneavoastră?

I se simțea scepticismul. Pielea lui Opt avea o nuanță intensă de cafeniu, în contrast cu pielea lui albă, dar Brenner ar fi putut să-i spună celuilalt că asta nu însemna nimic. Însă nu era treaba lui și, în afară de asta, soldatul nu se înșela. Brenner nu era tatăl nimănui. Poate doar o figură paternă.

Asta era tot.

 – Sunt sigur că mă așteaptă înăuntru.

Banner l-a privit din nou cu atenție. Un soldat întors acasă dintr-un război încheiat, un război pe care deja îl câștigaseră. Spre deosebire de cel din Vietnam. Spre deosebire de intensificarea conflictului mut cu sovieticii. Erau angajați deja într-un război pentru viitor, dar acest om habar nu avea.

 – Eu n-aș pune întrebări când vin ceilalți subiecți, a continuat Brenner, păstrând un ton prietenos. Confidențialitatea.

Paznicul a strâns din dinți, dar nu a comentat. A întors ochii spre complexul vast cu multe etaje, de dincolo de ei.

 – Da, vă așteaptă înăuntru. Parcați oriunde doriți.

Alt lucru inutil de spus. Brenner a plecat mai departe.

O parte obișnuită a birocrației federale plătise pentru construirea și întreținerea generală a unității, dar instituții guvernamentale secrete finanțaseră amenajarea ei conform indicațiilor lui Brenner. La urma urme, ca să rămână strict secretă, cercetării nu i se putea face publicitate. Agenția înțelegea că pentru a atinge măreția nu poți respecta întotdeauna procedura operațională standard. Poate că rușii reușeau să aibă laboratoare necunoscute de guvernul lor, dar erau dispuși să înăbușe toate vocile care li s-ar fi opus. Undeva, chiar în clipa asta, savanții comuniștilor făceau același tip de experimente pentru care fusese creat acest complex cafeniu cu cinci etaje și cu mai multe niveluri în subteran. Brenner avea să le reamintească angajatorilor acest lucru de câte ori uitau sau puneau prea multe întrebări. Pentru ca munca lui să aibă întâietate.

Opt încă dormea când el a coborât și a mers spre portiera ei. A deschis-o încet, împingând fata înapoi ca să nu se rostogolească în parcare. Pentru siguranță, o sedase în timpul călătoriei. Era prea valoroasă ca să lase acest lucru în seama altora. Până acum, abilitățile celorlalți subiecți se dovediseră… dezamăgitoare.

 – Opt, a spus el, ghemuindu-se lângă banchetă și scuturând-o ușor de umăr.

Fata a clătinat din cap, cu ochii închiși.

 – Kali, a murmurat ea.

Numele ei adevărat. Insista asupra lui. De obicei, el nu-i făcea pe plac, dar azi era ceva special.

 – Kali, trezește-te! a zis el. Ai ajuns acasă.

Ea a clipit cu o strălucire ochii. Înțelesese greșit.

 – Noua ta casă, a adăugat el.

Strălucirea a slăbit.

 – O să-ți placă aici.

A ajutat-o să se ridice în capul oaselor. I-a întins mâna.

 – Acum papa te roagă să mergi ca o fetiță mare, apoi poți să te culci la loc.

În cele din urmă, ea a întins mâna și a strecurat-o într-a lui.

În timp ce se apropiau de ușile de la intrare, el a afișat cel mai plăcut zâmbet pe care-l avea în arsenal. Se aștepta să fie întâmpinat de directorul în funcție, în schimb a găsit un șir lung de bărbați în halate de laborator și o femeie. Personalul profesional din grupul său, bănuia, și dinspre toți radia un val de greață stârnită de emoții.

Suspicious Minds


Cartea Suspicious minds poate fi cumpărată de la:

Ai citit această carte? Spune-ți părerea în secțiunea de comentarii de la finalul acestui fragment.


Average Rating:

3,6 rating based on 13.675 ratings (all editions)

ISBN-10:
ISBN-13: 9786064306425
Goodreads: 48737432

Author(s):Publisher: Nemira
Published: 11/25/2019

În vara anului 1969, tineretul american fierbe. Terry Ives, o studentă de la un campus liniștit din Indiana, nu are nicio legătură cu tumultul din Vietnam sau cu protestele de la Washington. Însă în Laboratorul Hawkins, condus de Martin Brenner, o conspirație amenință totul. Terry Ives și Martin Brenner vor începe un război cu totul diferit de cel în desfășurare: un război al cărui câmp de luptă e chiar mintea umană.
 


Fragmentul zilei – 25 februarie 2020: Suspicious minds – Gwenda Bond

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.