"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Menajera zâmbi și se îndepărtă. Cumsecade femeie, gândi Eve, în timp ce ieșea din casă. Slavă Domnului că avea în preajmă, în locul ăsta ciudat, pe cineva care îi plăcea și cu care se înțelegea. Deja se simțea aici aproape ca acasă. Câteva minute mai târziu traversa podul arcuit peste brațul râului. Biserica asta veche … Citește mai mult
Vedeam exact ce vedea și Childe pe cadrul ușii. Semnele semănau cu cele descifrate adineauri, doar că simbolurile erau acum diferite. Patru figuri necunoscute erau inscripționate pe partea stângă a ușii, aliniate pe verticală. Fiecare figură era compusă din patru elemente rectangulare de mărimi diferite, îmbinate în diverse configurații. Childe privi spre partea cealaltă a … Citește mai mult
Ședința de dimineață era una dintre încercările la care erau supuși bărbații. Și femeile, de altfel. Summerhill își începu ședința de dimineață închizând complet una dintre pistele investigației. – După cum știți, zise el, am adus toate computerele profesorului Barlow – cele două de la colegiu și cel de la el de acasă – prin … Citește mai mult
Danny își petrecu dimineața următoare în apartamentul lui, aducându-și dosarul la zi, cu toate informațiile recent apărute despre cele două noi victime din cazul lui. După douăzeci și patru de ore avea următoarele date: Nicio identificare a victimelor doi și trei. Doctorul Layman, fiind patologul municipalității, era la curent cu rezumatele rapoartelor de la Divizia … Citește mai mult
Madvig făcu doi pași înapoi. Timp de trei secunde rămase cu gura căscată, uluit. Apoi se învineți de furie, strânse tare din fălci, se încovoie și se repezi cu pumnii strânși clătinându-se. Ned Beaumont întinse mâna să apuce o halbă de pe masă, dar n-o luă. Se aplecase într-o parte, continuând să-l înfrunte pe celălalt, … Citește mai mult
După tonul vocii lui, era limpede că nu era cazul să-l salute cu bunăvoință pe român, și Varea îi răspunse cu morgă, sprijinindu-se anume de brațul lui Petea: – Încântată. Logodnicul meu, voluntarul Piotr Iablokov. Lucan îi apucă galant încheietura mâinii cu două degete (pe unul sclipi un inel cu un diamant destul de impresionant) … Citește mai mult
În noaptea aceea adormi anevoie. Nesiguranța, dar și teama de puterea regelui Franței îl nelinișteau. Se întrebă ce putea ordinul să opună acelei puteri, cu atât mai mult cu cât înțelegea prea bine că Filip avea să se asigure împotriva criticii de afară, adică din partea Bisericii sau din partea celorlalți suverani ai creștinătății. După … Citește mai mult
O lumină verzuie – slabă, diafană ca o fantomă – dansa la picioarele ei, dar nu se putea întinde să o apuce. Dacă ar fi putut să ajungă la ea… Dacă ar fi putut să ajungă la fantomă, ar fi fost în siguranță. Luminița ce plutea în întunericul portbagajului mașinii se balansa ademenitor deasupra picioarelor … Citește mai mult
Din Grajduri a ieșit un polițist în uniformă, mânuind distrat lacătul. A pornit degrabă spre castel, fără să bage de seamă prezența celor doi jurnaliști. Annika s-a luat după el. Picăturile de ploaie care i se prelingeau pe ceafă se întețiseră. Terenul era moale și scăldat de apă, iar Annika mergea din baltă-n baltă. S-a … Citește mai mult
De obicei, fiecare redacție are câțiva vânzători de ponturi mai mult sau mai puțin profesioniști, care urmăresc cu mare atenție domeniul în care sunt specializați. Kvällspressen nu făcea excepție de la această regulă. Smidig și Leif erau cei mai buni informatori cu privire la activitatea poliției: îi ascultau frecvențele non-stop. Imediat ce se întâmpla ceva … Citește mai mult