"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Când am cunoscut-o pe Luminița, o seară întreagă, în camera mea de cămin din Grozăvești, am vorbit – despre ce altceva? – despre literatură. Apăruse de curând Visul lui Mircea Cărtărescu și am povestit amândoi cu frenezie despre Mendebilul, despre R.E.M., despre fluturii din Muzeul Antipa sau despre individul acela care-și transformă mașina în orgă. … Citește mai mult
Când cochilia de lemn nu l-a mai încăput, a descoperit că lumea era mai largă de-atât. Și relativ pustie. Cum orașul se întorsese definitiv cu spatele spre locul unde dispăreau cei despre care nu voia să știe, alături de morgă a apărut și o groapă de gunoi. De fapt, nu era propriu-zis o groapă, ci … Citește mai mult
Cu toate că fiecare suflet salvat îmi umplea inima de-o bucurie explozivă, gândul că răul nu va putea fi stârpit nici cu legiuni întregi de recuperatori demola tot ce câștigam. Eram ca meșterul Manole, pierdeam noaptea ce construiam ziua. Eu n-aveam nicio Ană la dispoziție. Și dacă aș fi avut, unde aș fi zidit-o? Întrebarea … Citește mai mult
În acea dimineață abia trezit, am făcut ochii roată cu același sentiment al dezolării și al dorinței mărturisite în străfunduri că doresc să mor, dar moartea fizică e încă departe și din depărtarea ei chicotește pe seama penibilei mele tânjiri. Copilul încă nu se sculase, iar Diana dormea în stilul ei caracteristic, cu fața strivită … Citește mai mult
Giuvaierul Sloboziei era, fără îndoială, mănăstirea bizantină care trona în fundul văii. încă de la intrarea în sat, i se putea zări în depărtare turnul imens, a cărui siluetă zveltă domina întreg edificiul. Acesta, asemenea unui donjon medieval, era, în același timp, și clopotniță. Zi și noapte, implacabilul sunet al clopotelor anunța scurgerea orelor cu … Citește mai mult
Observase, bineînțeles, că după aproape douăsprezece ore de presiune continuă, în atâtea feluri reluată și înnoită, confruntarea nu eșuase în întregime. Deținuta părea definitiv epuizată, incapabilă, după ce rezistase la atâtea surprize, să se mai mire de ceva. O privire buimacă, ca și cum ar fi înțeles totuși despre ce i se vorbește. Bucuria lui … Citește mai mult
Aşa şi-au făcut apariţia în oraş dresorii. Câinii au fost dresaţi şi, acum, nu mai muşcau decât dacă erau asmuţiţi de dresori. Doar nopţile cu lună erau de nesuportat. În acele nopţi, urletele câinilor se abăteau asupra oraşului ca un viscol înnebunitor prevestind lucruri încă şi mai rele. Era cu neputinţă să doarmă cineva. Câinii … Citește mai mult
Am încercat ca de obicei, după ce mi-am notat visul, să-i fac o anamneză. Am luat-o la întâmplare, vrând să-mi aduc aminte vreun amănunt pe care să-l pot lega de vreo secvență a visului. După o reverie de vreo două ore în fața ceștii de cafea, timp în care m-am fixat la abțibildul lipit pe … Citește mai mult
„Am început acum ceva vreme, împreună cu sora mea, Simina, să săpăm în trecutul recent al familiei. Niște documente făcute publice de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România ne-au făcut din nou curioși în legătură cu un episod foarte puțin cunoscut din viața bunicului nostru patern. În septembrie 1948 a fost arestat pentru implicarea … Citește mai mult
„Râseră zgomotos. Mașina se îndrepta spre București pe Autostrada A1, înaintând pe asfaltul încă umed după o ploaie zdravănă. Tinerii, patru la număr, se întorceau entuziasmați din Franța, unde se aventuraseră într-o călătorie pe care nu aveau s-o uite atât de ușor. Ai fi zis că sunt prieteni și atât, dacă blonda din față nu … Citește mai mult