Fragmentul zilei – 8 noiembrie 2017: Sunset Park – Paul Auster

Deja ai făcut-o. De cum am coborât din autobuz, tu ai primit premiul de pensionare. Pentru toți anii de devotament. Știi cât îți sunt de recunoscător, da? Nu vreau recunoștința ta, MIles. Pur și simplu nu mai vreau să văd cum îți distrugi viața. Nu le-a fost ușor, știi bine. Știu, Să nu crezi că … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 7 noiembrie 2017: Cina blestemată – Ismail Kadare

Așadar, se părea că o mână misterioasă făcuse ca lucrurile să se petreacă astfel încât cei doi medici, cei mai cunoscuți chirurgi din oraș, să se trezească legați unul de celălalt fără putință de scăpare. Și nu numai atât: era evident că aceeași mână nevăzută făcuse ca în toată această poveste să existe un asemenea … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 6 noiembrie 2017: Și mă întunec – Kiersten White

Dacă Vasilisa și-ar fi văzut fiica luptându-se pe podea cu câinii și cu fiul doicii, Bogdan, doica și-ar fi pierdut slujba. Oricum, de la nașterea lui Radu, care avusese loc în urmă cu patru ani, Vasilisa nu își mai părăsise niciodată iatacul. Radu moștenise toată frumusețea pe care tatăl lor și-ar fi dorit-o pentru fiică. … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 5 noiembrie 2017: Născută din fum și os – Laini Taylor

Kishmish se înălță spre cer și dispăru fluturând din aripi. Karou privi în urma lui, dorindu-și să-l fi putut urma. Ce magnitudine a dorinței, se întrebă ea, ar fi nevoie ca s-o înzestreze cu putința zborului? Una mult mai puternică decât cele la care ar avea ea acces vreodată. Brimstone nu era zgârcit cu firțigeii. … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 4 noiembrie 2017: Orașul și câinii – Mario Vargas Llosa

Pe Cava l-a luat cu frig. Spălătoarele, lipsite de ferestre, se aflau în fundul dormitoarelor, de care erau despărțite printr-o ușă subțire de lemn. În anii precedenți, iarna nu ajungea în dormitorul cadeților decât strecurându-se prin geamurile sparte și prin crăpături; dar în acest an devenise agresivă și aproape nici un ungher al colegiului nu … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 3 noiembrie 2017: Biblioteca sufletelor – Ransom Riggs

Monstrul stătea la nici o limbă distanță, cu ochii ațintiți asupra gâtlejurilor noastre și creierul veștejit plin de fantezii ucigașe. Aerul era îmbâcsit de pofta pe care o simțea pentru noi. Sufletele-pustii se nasc tânjind după sufletele deosebiților, iar noi eram înșirați în fața lui ca un bufet suedez: Addison, numai bun cât să-l înghiți … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 2 noiembrie 2017: Clubul putregaiurilor – Jonathan Coe

Doug pierdu ceva important în noaptea aceea. Nu virginitatea, de care se despărțise deja prin amabilitatea unei eleve cooperante din clasa a noua, pe când avea paisprezece ani, într-un mic hotel de pe Rive Gauche, într-una dintre neprețuitele excurstii la Paris organizate de domnul Plumb în weekend-uri. Lucrul pe care i-l cedă femeii cu numele … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 1 noiembrie 2017: Cronicile lui Magnus Bane – Cassandra Clare, Sarah Rees Brennan, Maureen Johnson

După micul dejun, care constase în cinci halbe pentru Ragnor și șaptesprezece pentru Magnus, Magnus îl luă pe Ragnor într-un tur al Limei, de la fațada aurită, rotunjită și sculptată a palatului arhiepiscopal, la clădirile colorate de dincolo de piață, cu balcoanele lor practic obligatoriu ornamentate minuțios, acolo unde spaniolii îi executaseră cândva pe criminali. … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 31 octombrie 2017: Dulce-amar. Povestea unui refugiat din Cernăuți – Sergiu Flondor

M-am născut în toiul verii (Hochsommer), la 1 august 1930, și mi-am petrecut primii ani ai copilăriei într-o casă de pe strada Iancu Flondor, la numărul 21, una dintre străzile centrale ale Cernăuțiului, cunoscută ca loc de promenadă a intelectualității cernăuțene și denumită în anii imperiului austriac Herren-Grasse, nume sub care era cunoscută și mult … Citește mai mult

Fragmentul zilei – 30 octombrie 2017: 27 de pași – Tibi Ușeriu

Să tot fie a șasea rătăcire. Sunt singur într-o pădure pe care n-o cunosc. E ceață și o liniște suspectă. Noaptea e aproape. Ar trebui să se audă ceva, orice, măcar vocile altor alergători. Nu se aude nimic, nici măcar foșnete sau păsări. Ultramaratonul e atât de prost marcat, încât mă gândesc la abandon. E … Citește mai mult