"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Arsinoe, regina fugară din insula Fennbirn, stă cu fața împietrită la birou, înconjurată de ghemotoace de pergament cocoloșit. Nu a dormit decât câteva ore, iar lumina care se revarsă pe ferestrele tăiate în piatră îi rănește ochii, îi evidențiază adânciturile întunecate de sub ei și nuanța ușor cenușie a feței. Nu că ar fi acolo … Citește mai mult
A doua zi AM SENZAŢIA CĂ O SĂ‑MI EXPLODEZE CAPUL. GATA, nu mai beau niciodată. O să încerc și eu „ianuarie pe uscat”. Bine, e un pic cam târziu, având în vedere că a trecut o săptămână din lună, dar mai bine mai târziu, decât niciodată, nu? Nu? Așadar, aseară, planul era să nu mai … Citește mai mult
JUGHEAD Riverdale: orașul nostru. În traducere liberă, înseamnă „valea de lângă râu”, și, într‑adevăr, se înalță pe malurile râului Sweetwater, cel cu nenumărate meandre, care curge năvalnic, purtând în vâltoarea valurilor frunze dințate și lipicioase în sezonul arțarilor. Un alt lucru pe care îl poartă râul? Secrete. Dacă există un lucru pe care l‑am învățat … Citește mai mult
„CARNAVALUL CLARULUI DE LUNĂ” RMS Etruria Liverpool, Anglia 1 ianuarie 1889 După‑amiaza primei zile a noului an la bordul navei Etruria a început ca un basm, ceea ce era primul indiciu că un coșmar se ascundea undeva, la orizont, așteptând, așa cum fac toți răufăcătorii, momentul propice pentru a da lovitura fatală. Pe … Citește mai mult
– E PENTRU TINE!
Liz, asistenta de la galerie, mi‑a înmânat telegrama. Hârtie albastru pal, scris albastru, îndrăzneț. Am întors‑o pe o parte și pe cealaltă. În timpul războiului învățaserăm să ne temem de telegrame. Războiul se terminase și toți cei care se mai putuseră întoarce acasă o făcuseră deja, însă frica rămăsese, spaima de a citi din nou acele cuvinte: „Vă informăm cu regret că…”
– Ai de gând să o deschizi? m‑a întrebat Liz.
– Desigur!
– Sosesc! Sosesc! M‑am uitat în lungul rândului de luptători aska aliniați, ghemuiți unul într‑altul, pitiți în spatele colinei noroioase. Ceața plutea pe câmp ca un văl, dar noi puteam să le auzim deja apropierea, să deslușim zgomotele scoase de tăișurile săbiilor și ale securilor care se atingeau ușor de platoșele lor. Pașii rapizi în … Citește mai mult
24 decembrie 1977 – Gus, l-ai făcut praf pe băiatul de aur! exclamă un tânăr de vreo douăzeci și șapte de ani în timp ce năvălea în biroul lui Gus, urmat de un mic alai. Ești cel mai tare, bravo! Gus Delaney se forță să zâmbească și se ridică în picioare, o siluetă profilată cu … Citește mai mult
Cu un an în urmă, sora mea, Violetta, ar fi călărit alături de mine. Astăzi, sunt însoțită doar de Sergio și de inchizitorii mei. Care alcătuiesc aceeași armată de soldați nemilostivi înveșmântați în alb, pe care toată Kenettra o cunoaște atât de bine, doar că, firește, acum mă slujesc pe mine. Când mă uit la … Citește mai mult
Aceia care îi întâlniseră pe Chester și Serena Wolcott în societate ar fi pariat că perechea nu și‑ar fi dorit niciodată să aibă copii. Din niciun punct de vedere nu păreau genul. Atunci când lucra în biroul său de acasă, lui Chester îi plăceau liniștea și solitudinea; privea până și cea mai neînsemnată deviere de … Citește mai mult
AMBER PATTERSON SE SĂTURASE SĂ FIE INVIZIBILĂ. Venea la sala asta de fitness zi de zi, de trei luni încoace, de trei luni lungi, în care se uitase la femeile acestea cu viață ușoară, care lucrau la singurul lucru de care le păsa. Erau așa de absorbite de ele însele; putea să pună pariu că … Citește mai mult