"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Mirosul de zahăr și drojdie o întâmpină pe Vika înainte chiar să intre în prăvălia sub formă de dovleac de pe strada principală a târgușorului lor. Rezistă îmboldului de a se năpusti în Brutăria Cenușăresei – tatăl ei se străduise timp de șaisprezece ani să o învețe să se poarte cuviincios – și se strecură … Citește mai mult
Era să uit. Dacă apari în lista mea, ar fi trebuit să primești o hartă. Dau din nou drumul ambalajului în gunoi. Apr și eu pe listă. Acum câteva săptămâni, cu câteva zile înainte ca Hannah să ia pastilele, cineva mi-a strecurat un plic prin fanta de aerisire a dulapului meu. Pe plic scria: „Păstreaz-o. … Citește mai mult
Prințesa Danuta, Maćko și Zbyszko mai fuseseră și înainte la Tyniec, dar în suită erau curteni care-l vedeau acum prima dată. Aceștia, înălțându-și ochii, priveau cu uimire la abația impunătoare, la zidurile crenelate care se ridicau deasupra stâncilor peste prăpăstii, la clădirile care se înălțau pe povârnișurile muntelui sau înăuntrul zidurilor etajate și strălucind ca … Citește mai mult
Quinn a inspirat adânc, iar zâmbetul lui a luminat camera. Dar în clipa următoare, în ochi i-a apărut privirea aceea concentrată pe care o au bărbații când se gândesc explicit la sex. Și atunci, dintr-odată, Quinn se ridică în picioare și mă strânse în brațe atât de tare de parcă am fi fost legați unul … Citește mai mult
Dacă Vasilisa și-ar fi văzut fiica luptându-se pe podea cu câinii și cu fiul doicii, Bogdan, doica și-ar fi pierdut slujba. Oricum, de la nașterea lui Radu, care avusese loc în urmă cu patru ani, Vasilisa nu își mai părăsise niciodată iatacul. Radu moștenise toată frumusețea pe care tatăl lor și-ar fi dorit-o pentru fiică. … Citește mai mult
După micul dejun, care constase în cinci halbe pentru Ragnor și șaptesprezece pentru Magnus, Magnus îl luă pe Ragnor într-un tur al Limei, de la fațada aurită, rotunjită și sculptată a palatului arhiepiscopal, la clădirile colorate de dincolo de piață, cu balcoanele lor practic obligatoriu ornamentate minuțios, acolo unde spaniolii îi executaseră cândva pe criminali. … Citește mai mult
Urmele de dinți erau abia perceptibile, deși pielea încă nu era prea netedă și avea o nuanță vizibil mai ștearsă decât cea din jur. Fără o uriașă doză de sânge de vampir, cicatricea ar fi arătat ca o mușcătură de rechin. Amelia își coborî privirea, apoi și-o întoarse în grabă, ca și cum nu ar … Citește mai mult
Ceilalți sar unul câte unul: mai întâi Peter, apoi Marcus, și pe urmă Caleb. Îl iau pe Tobias de mână. În timp ce așteptăm în ușa vagonului, simt cum vântul se întețește, și e ca și cum o mână m-ar împinge înapoi, spre un loc sigur. Dar ne aruncăm în întuneric și aterizăm în forță … Citește mai mult
Preoții de jos își continuă meditațiile, invocând luminoasele spirite ale trecutului. De aici, spiritele par doar un pic mai mult decât petice sclipitoare de ceață îndesite pe la marginile fântânii. – Asta e o reușită, zice Jey. Cel puțin așa cred. Încuviințez dând din cap, deși eu nu pot desluși spiritele unul de altul, cum … Citește mai mult
De obicei, lumea nu mă mai întreabă nimic după asta. Cei mai mulți sunt doar politicoși. Părinții mei, familia mea, nu neapărat, dar alții? Profesorul suplinitor care se miră că tușesc și că trebuie să ies din clasă – și apoi să mă duc la cabinetul medical – și apoi să dea un mic telefon … Citește mai mult