"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Ministrul de Externe îl întrerupse brusc: – Ne confruntăm cu o situație care ia amploare în… Prim-ministrul îl reduse la tăcere clătinând din cap aproape imperceptibil. Își lăsă brațele să-i cadă pe lângă corp. – Declanșarea Zilei I – sau Ziua Noastră, cum am mai putea s-o numim – e prima noastră prioritate. Dar și … Citește mai mult
Patru bărbați duceau sicriul. Purtau întipărită pe chipuri istovirea celor nevoiți să care greutatea morții. În fruntea cortegiului, Pablito, cu capul plecat, își răsucea în mâini șapca, de parcă ar fi fost o jucărie. Ultima jucărie a copilăriei lui. Lângă el, pășea Enric, un băiețel de aceeași vârstă, ceva mai înalt și mai împlinit, iar … Citește mai mult
Eu(l) și internetul La început, internetul părea un lucru bun. „M-am îndrăgostit de internet de prima dată când l-am folosit, în biroul tatălui meu, și m-am gândit că e cea mai mișto chestie”, am scris când aveam zece ani, pe o subpagină Angelfire numită „Cum a devenit Jia dependentă de internet”. Într-o casetă de text … Citește mai mult
Cred că prima călătorie pe care mi-o amintesc, dacă nu cumva chiar și prima călătorie pe care am făcut-o în viață, a fost când aveam patru sau cinci ani, la Mănăstirea Izbuc. Țin minte că am plecat nu numai cu Mama și cu Tata, ci cu mult mai multe persoane care formau un grup destul … Citește mai mult
Generațiile de sacrificiu Tineretul este o forță și un capital de energii intelectuale și fizice fiind în mod normal valorificat și exploatat sub forma sa cea mai utilă și benefică. Statul le asigură condiții optime de dezvoltare și perfecționare a acestor capacități și înzestrări, beneficiază de gratuități și facilități în așa fel încât acest rezervor … Citește mai mult
Întinse peste acoperișurile dantelate ale Palatului, aripile nopții îmbrățișează întreaga fire; străjuind, de una singură, bolta posacă, secera lunii își drămuia cu zgârcenie lumina. Un aer greu, înecăcios, adăsta peste grădini și pavilioane, înăbușind orice foșnet; însă la Palat, nicio noapte nu era lipsită de foșnete. Fie că se strecurau pe sub frunzișul copacilor, fie … Citește mai mult
Bebelușul a murit. N-a fost nevoie decât de câteva secunde. Doctorul i-a asigurat că nu suferise. L-au învelit într-o husă gri și fermoarul a fost tras peste corpul dezarticulat care plutea în mijlocul jucăriilor. Micuța era încă vie atunci când au sosit ajutoarele. S-a împotrivit ca un animal sălbatic. Au fost găsite urme ale luptei, … Citește mai mult
Se trezise, sau încă visa? Tot mai simțea căldură în laba piciorului drept, o senzație stranie care-i înfiora tot trupul și îi spunea că nu e singură în pat. Amintirile i se-nvălmășeau mai întâi în minte, dar apoi se ordonau ca un rebus pe care-l completezi treptat. Vinul băut după masă le înveselise și le … Citește mai mult
Culorile sângerii ale amurgului se arcuiau blând deasupra țărmului, sărutând urmele ultimelor picături de ploaie. Purtate pe brațe, asemenea unor ibovnice-sirene, coloniile de alge pluteau mândre peste oglinda crestată, contopindu-se cu spuma zăpezie care le împingea furioasă la mal. Ca-ntr-o frumoasă amintire, unduirile și sunetele valurilor se loveau de stânci, imaginând zbuciumul vieții așa cum, … Citește mai mult
Într-o seară de ianuarie de la începutul anilor șaptezeci, Christine Nilsson cânta în Faust la Academia de Muzică din New York. Deși se vorbea deja despre construirea unei noi Opere, departe de centrul elegant al metropolei, un edificiu care să concureze prin costurile ridicate și prin splendoare cu cele din marile capitale europene, lumea bună … Citește mai mult