"Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Omul care nu citeşte trăieşte doar o singură viaţă." – George R.R. Martin
Londra, noiembrie 1945 Eve Dawson se trezi brusc din somn, ridicându-se în șezut. Cineva bătea în ușă. Afară, sirenele se tânguiau, sunetul lor răsunând din ce în ce mai puternic. Apropiindu-se. Sări din pat, instinctul dându-i brânci să alerge la siguranța adăpostului antiaerian. Dar nu. Războiul luase sfârșit. Bubuielile deveniră frenetice. Își vârî brațele în … Citește mai mult
Culorile sângerii ale amurgului se arcuiau blând deasupra țărmului, sărutând urmele ultimelor picături de ploaie. Purtate pe brațe, asemenea unor ibovnice-sirene, coloniile de alge pluteau mândre peste oglinda crestată, contopindu-se cu spuma zăpezie care le împingea furioasă la mal. Ca-ntr-o frumoasă amintire, unduirile și sunetele valurilor se loveau de stânci, imaginând zbuciumul vieții așa cum, … Citește mai mult
– Ați fost înjunghiată în gât, domnișoară. Ochii mi se măresc și mă întorc încet spre domnul în vârstă care stă în picioare, lângă mine. Apasă pe butonul de urcare al ascensorului și se uită la mine. Îmi zâmbește, apoi arată cu degetul spre gâtul meu. – Semnul tău din naștere, îmi explică. Instinctiv, mâna … Citește mai mult
André îi mulțumi pictorului. Doamna Mauval îi scrisese de la Varangeville ca să-i mulțumească pentru ospitalitatea atât de cordială pe care i-o oferea fiului ei. De când îl știa pe André într-o adevărată casă, era mai puțin îngrijorată decât când cutreiera drumurile Bretaniei. Desigur, dezaprobase ideea acestei călătorii, care decursese, totuși, fără incidente supărătoare. Domnul … Citește mai mult
-Rose, stai! spuse Nick venind în urma ei, prinzând-o ușor de braț, însă i-l eliberase, văzându-i privirea uimită. Vreau să spun că nu e nevoie să pleci, sau nu chiar acum. Uite… mă gândeam că poate ai vreau să vii cu noi în parc după ce mâncăm, ce spui? o întrebă el cu o voce … Citește mai mult
Furioasă, Jura își smulse sulița din țintă. Prea multe pentru întoarcerea unui iubit, gândi ea. Și-a aruncat brațele în jurul lui și el a împins-o, ca o clipă mai târziu să o apuce de păr și să spună că era gelos. De ce nu i-a demonstrat gelozia prin câteva sărutări? De ce nu a făcut … Citește mai mult
Dick își scutură, cu șapca, zăpada de pe costumul bleumarin de schi înainte de a intra. Holul cel mare, cu dușumeaua ciocănită de două decenii de bocanci cu ținte, fusese golit pentru ceaiul dansant și vreo optzeci de americani, cantonați în pensioanele de lângă Gstaad, țopăiau în ritmul lui N-o mai aduce pe Lulu sau … Citește mai mult
Pentru Jeanne începu de atunci o viață liberă și minunată. Citea, visa și hoinărea de una singură prin împrejurimi. Rătăcea cu pași leneși de-a lungul drumurilor, cu gândurile pierdute în reverie, sau cobora în salturi văile mici și întortocheate, care purtau pe spinările lor, ca pe o mantie, o blană de flori de drobițe. Mirosul … Citește mai mult
Peste puțin timp se aflau pe aleea din fața casei ei; Thomas opri motorul mașinii. Leonora îl simțea așezat foarte aproape; prezența lui îi conferea un sentiment de siguranță. Thomas părea mereu puternic și sigur pe el, iar ea începea să înțeleagă că nu dorea să se despartă de el. – Nu-mi vine să cred … Citește mai mult
Când ești înconjurat de îngeri, o știi pentru că le simți prezența. Curentul provocat de veștmintele lor vaporoase îți mângâie fața și te aduc într-o stare de pură fericire și de adâncă melancolie. Le simți prezența ce emană parfumuri, hrană pentru suflet, ai vrea să îi atingi, însă nu poți… Îngerii cântă cu glasuri tandre, … Citește mai mult
